Acatistul Îngerului păzitor

Rugăciunile începătoare

Condacul 1
Sfinte Îngere, cel ce eşti ales de Domnul Dumnezeu spre paza sufletului meu, eu, nevrednicul, îndrăznesc să-ţi aduc cântări de laudă, iar tu, că cel ce ai îndrăzneală către Împăratul Cerului, apără-mă de duşmanii văzuţi şi nevăzuţi, izbăveşte-mă de toate nevoile şi necazurile, ca să strig ţie: Bucură-te, Îngere al Domnului, neadormitul meu păzitor!

Icosul 1

Sfinte Îngere, cel ce eşti trimis din ceruri ca să mă păzeşti şi să mă călăuzeşti în toată viaţa mea, cad înaintea ta şi mă rog: tu însuţi mă călăuzeşte şi mă înţelepteşte ca să încep a-ţi aduce din toată inima, cu toată dragostea şi osârdia, aceste cântări de laudă:

Bucură-te, Îngere al lui Dumnezeu, înainte-statătorul meu în faţa Presfintei Treimi;
Bucură-te, slugă cerească a Domnului celui ce împărăţeşte peste toată făptura;
Bucură-te, împreună-vieţuitorule cu slugile Lui cele înţelegătoare şi nematerialnice;
Bucură-te, cel ce faci pururea voia Stăpânului;
Bucură-te, cel ce ai primit de la Dumnezeu poruncă şi putere ca să păzeşti sufletul meu;
Bucură-te, cel ce niciodată nu te depărtezi de mine, păcătosul;
Bucură-te, cel ce pururea petreci cu mine, nevrednicul;
Bucură-te, cel ce mă păzeşti în toate căile mele;
Bucură-te, cel ce îmi călăuzeşti paşii spre sfintele biserici;
Bucură-te, cel ce mă fereşti de toată răutatea;
Bucură-te, cel ce mi-ai fost dat de Dumnezeu ca păzitor pe căile vieţii mele;
Bucură-te, îndrumătorul vieţii mele cel preabun;
Bucură-te, Îngere al Domnului, neadormitul meu păzitor!

Condacul al 2-lea

Văzând Domnul Iubitorul de oameni că, după greşeala stramoşului nostru Adam, toţi oamenii sunt lesne înclinaţi spre păcat, a trimis din negraita Sa milă în tot pământul pre sfinţii Săi îngeri şi fiecărui om i-a rânduit câte un înger păzitor. Împlinind aşadar porunca Stăpânului lor, sfinţii îngeri întotdeauna sunt gata să ne ajute nouă, celor ce cântăm lui Dumnezeu cu bucurie: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Sfinte Îngere, mijloceşte între cele de Sus să mi se lumineze mintea, să cunosc care este voia lui Dumnezeu cea bună, plăcută şi desăvârşită şi inima mea o îndreptează ca să săvârşesc cu osârdie fapte bune, iar pe tine, păzitorul meu, neincetat să te laud cu grairi ca acestea:
Bucură-te, cel ce înflăcărezi inima mea cu dragostea de Dumnezeu, Făcătorul meu;
Bucură-te, cel ce mă îndemni ca toată ziua şi tot ceasul să le petrec în rugăciuni, cereri şi mulţumiri;

Bucură-te, cel ce îngrădeşti casa sufletului meu cu frica de Dumnezeu, ca o strajă credincioasă;
Bucură-te, cel ce îndreptezi toate gândurile mele către Mântuitorul care s-a răstignit pentru păcatele mele şi ale lumii;
Bucură-te, cel ce răsădeşti în mine pomenirea chinurilor şi a morţii Sale de pe Cruce;
Bucură-te, cel ce mă înveţi să mă feresc de păcate prin aducere-aminte de patimile Domnului;
Bucură-te, cel ce mă povăţuieşti să cer de Sus umbrirea harului Sfântului Duh;
Bucură-te, cel ce mă încredinţezi că Mângaietorul caută cu mai multă milă la cei blânzi şi smeriti cu inima;
Bucură-te, cel ce peste tot mă îngrădeşti cu gândurile la Dumnezeu Cel ce este pretutindenea;
Bucură-te, cel ce înfăţişezi înaintea ochilor minţii mele pe Atoatevăzătorul;
Bucură-te, cel ce mângâi inima mea cu mila Lui pentru păcătoşii care se pocăiesc;
Bucură-te, cel ce înfricoşezi sufletul meu cu dreapta Judecată faţă de cei ce sunt împietriţi şi nepocăiţi;
Bucură-te, Îngere al Domnului, neadormitul meu păzitor!

Condacul al 3-lea

Îngerul meu păzitor, cere pentru mine puterea harului dumnezeiesc, întru care să umblu neabătut şi fără poticneală pe mântuitoarea cale a poruncilor lui Hristos, iar cu inima şi cu gura să slăvesc neîncetat Preasfântul Nume al Dumnezeului nostru şi să cânt Lui: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Avându-te pe tine, acoperământ ales de Dumnezeu, ca pe o rază luminoasă care luminezi întunericul sufletului meu şi risipeşti bezna necunoştinţei inimii mele, căzând cu umilinţă mă rog să-mi curăţeşti toate simţirile cele întunecate de patimi ca să nu mai rătăcesc în întunericul păcatului şi prealuminatei tale lumini să-i cânt aşa:
Bucură-te, steaua Luminii fără de apus, răsărită din dumnezeirea cea în Trei Lumini şi care pururea mă luminează;
Bucură-te, rază prealuminoasă, care luminezi ochii inimii mele, cei întunecaţi de păcate;
Bucură-te, cel ce te îngrijeşti să mă îndreptezi pe calea cea adevărată, pe mine, care rătăcesc în întunericul fărădelegilor;
Bucură-te, cel ce îmi pui înainte poruncile Domnului ca pe o oglindă pentru toată viaţa mea;
Bucură-te, cel ce îmi aşezi legea Domnului ca pe sfeşnic pentru picioarele mele şi ca pe o lumină pentu cărările mele;
Bucură-te, cel ce mă înveţi să ascult cuvintele Evangheliei lui Hristos cu multă dulceaţă;
Bucură-te, cel ce mă îndemni să cred cu neîndoire toată învăţătura dumnezeiescului meu învăţător şi domn;
Bucură-te, cel ce mă întăreşti în supunerea faţă de rânduiala Sfintei Biserici;
Bucură-te, cel ce mă îndemni să mă supun pravilelor şi predaniilor Sfinţilor apostoli şi Părinţi;
Bucură-te, cel ce mă întăreşti în mărturisirea sfintei credinţe ortodoxe;
Bucură-te, cel ce pentru această mărturisire credinţezi până şi la moarte să merg;
Bucură-te, cel ce mă opreşti să fiu în legătură cu ereticii şi cu cei ce s-au lepădat de adevărata Biserică;
Bucură-te, Îngere al Domnului, neadormitul meu păzitor!

Condacul al 4-lea

Furtuna dezlănţuită pe marea vieţii îmi sfărâmă corabia duhovnicească cu grijile lumeşti, pacea sărmanului meu suflet ce înviforează ; unde voi dobândi limanul cel liniştit al mântuirii? La tine, după Dumnezeu şi Preasfânta Fecioară, îmi pun nădejdea, Îngerul meu păzitor, ce te-am dobândit de la Domnul ca pe un înţelept cârmaci în furtunile de gând care mă tulbură. Cu mulţumire dar, cânt Dumnezeului meu: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Auzindu-te şi văzându-te pe tine, dumnezeiescule Înger, păzitorul meu cel puternic, duhurile răutăţii de sub cer nu cutează să se apropie de preacurata ta lumină şi să săvârşească nelegiuirile lor pierzătoare de suflet. Pentru aceasta, cu smerenie te rog să nu te depărtezi de la mine din pricina nelegiuirilor mele, ci pururea mă fereşte de vânările şi de cursele celui viclean, pe mine, care cu umilinţă graiesc:

Bucură-te, cel ce cu puternicul acoperământ al aripilor tale mă aperi şi mă acoperi;
Bucură-te, că pururea stai langă mine cu sabia ta cea de foc;
Bucură-te, cel ce împotriva prinţului întunericului în luptă mă ajuţi;
Bucură-te, cel ce mă întăreşti să-i biruiesc pe slujitorii lui cei răi şi vicleni;
Bucură-te, cel ce izgoneşti de la mine demonii pierzători de suflete, ca pe nişte vulpi viclene;
Bucură-te, care tai năvălirile lor cele în chip de fiare ce se pornesc asupra minţii şi a inimii mele;
Bucură-te, cel ce mă ajuţi să spovedesc păcatele mele cele multe;
Bucură-te, cel ce dezrădăcinezi din inima mea mândria, ura, ca pe cele ce sunt fiicele lor;
Bucură-te, cel ce alungi din gândurile mele zavistia şi pomenirea de rău;
Bucură-te, cel ce mă îndemni să mă îngrădesc cu semnul Sfintei Cruci spre alungarea gândurilor celor rele;
Bucură-te, cel ce mă întăreşti să calc fără de frică peste aspidă şi peste vasilisc;
Bucură-te, cel ce ai nebiruită armă împotriva vrajmaşilor mei;
Bucură-te, Îngere al Domnului, neadormitul meu păzitor!

Condacul al 5-lea

Îndrăznesc să te asemăn, păzitorul meu, cu steaua luminoasă ce alergă călăuzindu-i pe magii din vechime la închinarea adevăratului Dumnezeu când Mântuitorul lumii S-a născut în Betleem; iar tu, cu petrecerea ta cea nedespărţită de mine şi purtătoare de lumină, îmi arăţi calea cea dreaptă care duce spre Împăraţia Cerească, pentru ca acolo să mă învrednicesc să cânt împreună cu cetele cereşti, slavă Împăratului Slavei, Celui mai înainte de veci: Amin!

Icosul al 5-lea

Văzându-mă stăpânit de întunericul morţii şi acoperit de norul întunecat al patimilor, păzitorul sfânt al sufletului meu, nu mă părăsi, ci urmează îndelung-răbdării Mântuitorului meu, mai aşteaptă, trezindu-mă la pocăinţă până când ochii mei vor vărsa izvoare de lacrimi spre spălarea necurăţiilor mele sufleteşti. Pentru aceasta cu smerenie te rog şi grăiesc:

Bucură-te, cel ce pururea aduci lui Dumnezeu rugăciunile tale, pentru mine, păcătosul, ca pe o tămâie de bun miros;
Bucură-te, cel ce pururea mijloceşti înaintea Făcătorului meu, ca să mă mântuiască;
Bucură-te, cel ce cu starea ta de faţă înlături mânia lui Dumnezeu cea cu dreptate pornită asupra mea;
Bucură-te, cel ce ceri de la Preamilostivul Dumnezeu să dea iertare tuturor faptelor mele celor rele;
Bucură-te, cel ce milostiveşti bunătatea Lui, ca să nu mă piardă cu fărădelegile mele;
Bucură-te, cel ce te rogi neîncetat Răscumpărătorului meu, ca să-mi dea vreme de îndreptare;
Bucură-te, cel ce mă trezeşti să-mi petrec toate zilele mele în pocăinţă;
Bucură-te, cel ce îmi insufli dorinţă ca pururea să mă căiesc în faţa Domnului de toate fărădelegile mele;
Bucură-te, cel ce mă înţelepţeşti ca să mă cercetez în toată vremea şi să-mi mărturisesc păcatele;
Bucură-te, cel ce sădeşti în inima mea zdrobire şi mâhnire pentru că l-am mâniat pe bunul meu Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce mă îndemni să-mi plâng viaţa mea cea ticăloasă şi întinată;
Bucură-te, mijlocitor luminos şi netăcut al mântuirii mele;
Bucură-te, Îngere al Domnului, neadormitul meu păzitor!

Condacul al-6-lea

Propovăduiesc cu glas mare, Îngerul meu păzitor, grija ta de totdeauna pentru mine, păcătosul, în grijile şi năpăstuirile mele, care în această lume cu multă gâlceavă îmi tulbură pacea sufletească, apari ca un grabnic mângâietor, înţelepţindu-mă că toate acestea nu sunt trimise de la Înţeleptul Ziditor decât ca o doctorie pentru neputinţele mele sufleteşti şi învăţându-mă să-I cânt binefăcătorului Doctor Ceresc: Aliluia!

Icosul al-6-lea

Când trezit de necurmatele povăţuiri, Sfinte Îngere, în sufletul meu întunecat de necazuri şi deznădăjduire din pricina multelor mele păcate, străluceşte lumina mângâierii harnice şi inima mea se umple de veselie şi de bucurie, atunci îndrăznesc să strig ca vamesul către înduratul Dumnezeu, ca să fie milostiv şi să-mi ierte greşalele mele; nu înceta, dar, povăţuitorul meu, înţelepţindu-mă şi întărindu-mă, pe mine, cel ce te chem:

Bucură-te, cel ce mă ajuţi să port jugul cel bun al mântuitoarei răbdări cu iubire;
Bucură-te, cel ce cu dragoste mă întăreşti cu nădejdea în Domnul Dumnezeu, în toate nevoile şi relele întâmplări;
Bucură-te, că mă înveţi să înving cu bărbăţie necazurile şi bolile;
Bucură-te, că alungi din inima mea orice mâhnire şi deznădejde;
Bucură-te, cel ce mă trezeşti la luptă împotriva vrajmaşilor care vor să mă prindă în mreaja deznădejdii;
Bucură-te, cel ce mă încredinţezi să mă încred cuvintelor Sfântului Apostol Pavel, cum că toţi cei ce voiesc să trăiască cu evlavie vor fi prigoniţi;
Bucură-te, cel ce îmi insufli ca să primesc jugul răbdării şi al patimirii pe care l-au purtat proorocii şi apostolii;
Bucură-te, cel ce îmi arăţi spre mângâiere cetele mucenicilor şi ale mărturisitorilor ce s-au nevoit pentru Hristos, până la vărsarea sângelui lor;
Bucură-te, cel ce îmi înfăţişezi pururea înaintea ochilor mei chinurile Domnului şi Mântuitorului nostru;
Bucură-te, cel ce îmi îndulceşti inima cu nădejdea răsplătirilor viitoare;
Bucură-te, cel ce dai viaţă sufletului meu, aşteptând veşnicile bunătăţi pline de bucurii;
Bucură-te, cel ce eşti întodeauna bunul meu mângâietor;
Bucură-te, Îngere al Domnului, neadormitul meu păzitor!

Condacul al-7-lea

Vrând ca toţi oamenii să se mântuiască, preamilostivul meu Ziditor te-a trimis pe tine, îngerul Său, ca pe un bun păzitor în toată viaţa mea, pentru ca peste tot să mă ajuţi cu sfintele tale rugăciuni, să mă acoperi împotriva curselor diavoleşti şi să mă pregăteşti ca prin fapte bune să intru cu fecioarele cele înţelepte în cămara cea cerească de Dumnezeu înfrumuseţată cântând: Aliluia!

Icosul al-7-lea

Domnul şi Stăpânul meu arată mie, nevrednicul şi celui mai păcătos dintre robii Săi, o bunătate nouă, căci, trecând cu vederea păcatele mele cele grele şi grozave, nu m-a pierdut pentru fărădelegile mele nici până în ziua şi ceasul de faţă, ci, fiind îndelung-răbdător cu mine, aşteaptă cu milostivire întoarcerea şi pocăinţa mea, din toată inima. Cred, bunul meu păzitor, că numai cu mijlocirea ta cea de totdeauna în faţa lui Dumnezeu pentru mine sunt păzit până acum, pentru aceea, nevoindu-mă cu dragoste, pe tine te chem:

Bucură-te, cel ce mă fereşti de înecarea desăvârşită în marea vieţii celei înviforate;
Bucură-te, cel ce mă răpeşti din prăpastia nelegiuirilor mele, cu ajutorul mâinilor tale;
Bucură-te, cel ce scuturi de pe mine somnul cel păcătos al trândăvirii celei vătămătoare de suflet;
Bucură-te, cel ce luminezi cu strălucirea ta mintea mea cea întunecată cu neîngrijirea;
Bucură-te, cel ce mă ajuţi să-mi aprind cu rugăciunile inima cea rece, care-i gata să se stingă;
Bucură-te, cel ce pururea mă ridici la slavosloviriile lui Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce întocmeşti glasul meu ca prin cântări de laudă, cu vrednicie şi dreptate să laud pe Făcătorul tuturor;
Bucură-te, cel ce mă înveţi să proslăvesc pe Domnul meu nu numai cu buzele, ci şi cu inima;
Bucură-te, cel ce mă trezeşti spre împlinirea voii Lui celei preasfinte;
Bucură-te, cel ce te îngrijeşti să mă desprind cu lepădarea de sine şi cu părăsirea voilor mele cele rele;
Bucură-te, cel ce voieşti cu toată sinceritatea să dobândesc simplitatea porumbelului şi blândeţea mielului;
Bucură-te, cel ce mijloceşti să mi se dăruiască nerăutatea copiilor şi judecata sănătoasă a bătrânilor;
Bucură-te, Îngere al Domnului, neadormitul meu păzitor!

Condacul al-8-lea

Străin şi călător sunt eu pe acest pământ, viaţa mea e degrab trecătoare, iar eu, ticălosul, niciodată nu mă gândesc în mintea mea la moartea cea fără de veste, nici nu cuget la înfricoşătoarea Judecată la care voi sta înaintea Dreptului Judecător şi voi da răspuns pentru fiecare faptă şi pentru orice cuvânt. De aceea, te rog pe tine, păzitorul sufletului meu, trezeşte-mă degrabă din somnul păcatului, ca să nu mă prindă ceasul morţii neîndreptat, ci să mă învrednicesc a cere de la Atotţiitorul, Atotputernicul şi Milostivul Dumnezeu iertarea pentru fărădelegile mele şi să-I cânt cu glas de bucurie: Aliluia!

Icosul al-8-lea

Când Domnul şi Ziditorul meu va însemna ziua trecerii mele din viaţa aceasta, tu, bunul meu păzitor, văzând mai înainte chinurile grozave, pregătite pentru duhurile răutăţii şi pentru păcătoşii nepocăiţi, care mă aşteaptă şi pe mine, acoperă-mă cu aripile milostivirii tale, cum işi acoperă vulturul puii săi, iar când va fi să iasă duhul meu din mine, să te văd stând aproape de mine, izgonind pe cumpliţii vrăjmaşi. Drept aceea, cu umilinţă mă rog, zicând acestea:

Bucură-te, cel ce pui în faţa ochilor minţii mele ceasul amar şi grozav al morţii;
Bucură-te, cel ce pururea îmi aduci aminte de ceasul acela pe care nimeni nu-l cunoaşte;
Bucură-te, cel ce mă înveţi să mă uit la fiecare zi ca la cea mai de pe urmă zi a vieţii mele;
Bucură-te, cel ce mă pregăteşti în toată vremea pentru ieşirea într-o altă lume;
Bucură-te, cel ce naşti în mine umilinţă sufletească şi zdrobirea inimii;
Bucură-te, cel ce pururea doreşti ca până la sfârşitul vieţii mele să mă pocăiesc;
Bucură-te, cel ce mă opreşti să iubesc lumea şi cele ale sale;
Bucură-te, că mă ajuţi să dobândesc bunătăţile nepieritoare;
Bucură-te, cel ce mă ajuţi să dezrădăcinez din inima mea patima iubirii bogăţiei celei pieritoare;
Bucură-te, cel ce îmi arăţi că toate bunătăţile pământului sunt vremelnice şi trecătoare;
Bucură-te, cel ce mă înţelepţeşti să văd că toată frumuseţea acestei lumi este asemenea florilor câmpului;
Bucură-te, cel ce nu mă laşi să caut slava omenescă ce trece ca umbra;
Bucură-te, Îngere al Domnului, neadormitul meu păzitor!

Condacul al-9-lea

Tot păcatul am desăvârşit şi toată viaţa mea în deşertăciuni s-a scurs, iar acum de sfârşit m-am apropiat. Doboară dar pe cei ce se îndreaptă asupra mea, pe cei ce caută să mă arunce în adâncul iadului. Pentru aceasta te rog, bunul meu păzitor, fii mie apărător, când voi trece vămile cele cumplite şi povăţuieşte-mă neprimejduit până la porţile Împărăţiei Cerurilor, unde feţele îngereşti cu bucurie ies în întâmpinare cântând: Aliluia!

Icosul al-9-lea

Nici o limbă frumos grăitoare nu poate spune, Sfinte Îngere, păzitorul meu, câte bucurii minunate ai făcut pentru mine în toată viaţa mea; primind sufletul meu din scăldătoarea Sfântului Botez m-ai păzit; în pruncie m-ai învăţat şi m-ai înţelepţit; în copilărie m-ai ferit de alunecările spre păcat, în tinereţe m-ai povăţuit, când am ajuns la vârsta bărbăţiei, mustrându-mă şi mângâindu-mă şi peste tot ajutându-mă pe calea mântuirii m-ai îndreptat. Pentru aceasta, cu mulţumire strig ţie:

Bucură-te, cel ce niciodată nu mă lipseşti de ajutorul şi de apărărea ta;
Bucură-te, cel ce trezindu-mă din somn mă îndemni să mă nevoiesc spre a-I mulţumi lui Dumnezeu, Cel ce întăreşte puterile mele;
Bucură-te, cel ce mă înveţi să sfinţesc cu rugăciunea orice început al zilei;
Bucură-te, cel ce îngădui să încep a lucra cu îndrăzneală, fără să înalţ o rugăciune către Atotbunul Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce te grijeşti să nimiceşti din inima mea nădejdea în puterile mele;
Bucură-te, cel ce mă îndemni să rostesc cu limba, să zic cu gura şi să ţin minte neîncetat numele Predulcelui nostru Iisus Hristos;
Bucură-te, cel ce îmi insufli să vestesc cu limba cele trebuitoare, ca şi cele de folos;
Bucură-te, cel ce îmi înfrânezi limba de la deşarta vorbire, de la multa vorbire, dar mai ales de la cuvinte de hulă;
Bucură-te, cel ce pururea petreci împreună cu mine ori de mănânc, ori de beau, ori de fac alt lucru oarecare;
Bucură-te, cel ce te îngrijeşti să mă deprinzi cu înfrânarea de la mâncare şi de la băutură;
Bucură-te, cel ce mă păzeşti pe mine în vremea somnului şi alungi pe vrăjmaşul care vrea să mă ispitească cu visurile de noapte;
Bucură-te, cel ce mă reţii de la pătimaşa iscodire şi sădeşti în ochii mei ruşinea cea feciorească;
Bucură-te, Îngere al Domnului, neadormitul meu păzitor!

Condacul al 10-lea

Cel ce ai venit să mântuieşti pe toţi oamenii, Preabunul meu Domn Iisus, mă rog cu umilinţă, iartă-mi cu milostivirea Ta răutăţile mele cele nenumărate, fiind plecat spre aceasta de multele rugăciuni ale slujitorului Tău nematerialnic pe care mi l-ai dat din pruncie ca un iubitor de oameni spre paza mea, ca să fiu vrednic a intra în cămara slăvei Tale şi să cânt cu duhurile drepţilor: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Pururea îmi apari, Sfinte Îngere, ca un zid puternic împotriva vrajmaşilor mei celor răi care caută pierirea mea cea veşnică şi care-mi slăbănogesc sufletul cu trândăvia şi cu uitarea de sine; te rog dar, păzitorul meu, să mă învredniceşti cu mijlocirea ta, în vremea ieşirii sufletului meu din trup, să fiu partaş preacuratului Trup şi preascumpului Sânge al Mântuitorului meu, pentru ca, întărindu-mă cu Hrana nepieritoare şi cu Băutura dătătoare de viaţă, să trec fără frică în cealaltă lume, lăudându-te pe tine, binefăcătorul meu:
Bucură-te, că mă izbăveşti de năzuinţa spre plăceri îmbietoare şi-mi pui în faţă ruşinea fecioarelor;
Bucură-te, că ţi s-a dat stăpânire şi putere să întorci înapoi pornirile şi năvălirile dracilor ce se aruncă asupra mea;
Bucură-te, că ai primit de la Dumnezeu putere să biruieşti pe nevăzuţii mei vrăjmaşi;
Bucură-te, că poţi să mă izbăveşti de orice răutate şi din toate cursele diavoleşti;
Bucură-te, că izgoneşti de la mine cumplitele năvăliri ale stăpânitorului acestei lumi şi eşti povăţuitorul şi călăuzitorul meu nedespărţit;
Bucură-te, că stând tu de faţă, nu mă voi înfricoşa în ceasul morţii de întunecatele faţe ale duhurilor răutăţii;
Bucură-te, că, păzit fiind de tine, nădăjduiesc să trec neprimejduit vămile văzduhului;
Bucură-te, că, întărit de ajutorul tău, am nădejde să nu fiu oprit în afară porţilor Raiului, atât dorit de mine;
Bucură-te, că stai înaintea lui Dumnezeu cu rugăciune pentru mine ca să nu fiu aruncat în întunericul cel mai dinafară;
Bucură-te, că pururea îmi insufli să cer milă Domnului cu lacrimi de pocăinţă, ca să mă izbăvească de focul iadului;
Bucură-te, că mă îndemni să mă rog zi şi noapte ca să nu fiu trimis să fiu chinuit de demoni;
Bucură-te, că mă întăreşti în dreapta credinţă şi mă fereşti de rătăcire;
Bucură-te, Îngere al Domnului, neadormitul meu păzitor!

Condacul al 11-lea

Ştiu, Sfinte Îngere, păzitorul meu, că această cântare, pe care ţi-o aduc din osârdia mea, nu este de ajuns spre a-mi arăta mulţumirea din toată inima pentru câte ai făcut cu mine până acum, dar încă mă rog să îndupleci milostivirea lui Dumnezeu să mă izbăvească la înfricoşătoarea Judecată de partea cea de-a stânga şi să mă învrednicească să-I cânt Lui cu toţi sfinţii: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Candela mi s-a stins, nu am undelemn de fapte bune cu care să o pot aprinde, unde dar voi alerga eu, ticălosul, îngreunat de somnul păcatului, când mă va ajunge pe neaşteptate ceasul morţii. Să nu aud şi eu ca fecioarele cele nebune glasul înfricoşător al Mirelui: Nu te cunosc! Ajută-mă dar, neadormitul meu păzitor, că să-mi umplu vasul sufletului meu cu untdelemnul faptelor bune, iar mai vârtos cu milostenia şi smerenia. Iar acum, primeşte această cântare de la mine:

Bucură-te, cel ce pururea mă inspiri să-L am în mintea mea numai pe Domnul Iisus;
Bucură-te, cel ce înviezi în inima mea porunca dragostei pentru Domnul meu cel Preabun;
Bucură-te, cel ce mă îndemni să-L iubesc pe aproapele meu cu o adevărată dragoste plăcută lui Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce mă înveţi ca pe semenii mei nu numai cu limba sau cuvântul, ci şi cu fapta şi cu adevărul să-i iubesc;
Bucură-te, cel ce sădeşti în mine dorinţa de a-i ajuta în toate nevoile;
Bucură-te, cel ce mă povăţuieşti să-i mângâi pe cei necăjiţi şi să-i apăr pe cei asupriţi;
Bucură-te, cel ce-mi pleci inima să împart săracilor din avuţiile mele;
Bucură-te, cel ce mă îndemni să fiu gata să-mi pun şi sufletul pentru prietenii mei, potrivit poruncii Mântuitorului;
Bucură-te, cel ce-mi închizi ochii ca să nu văd greşalele fratelui meu;
Bucură-te, cel ce nu îngădui să osândesc pe aproapele meu care alunecă spre păcat;
Bucură-te, cel ce eşti floare a Împărăţiei Cerurilor;
Bucură-te, cel ce eşti blândeţea care alungă frica;
Bucură-te, Îngere al Domnului, neadormitul meu păzitor!

Condacul al 12-lea

Ţi s-a dat har de la Atotputernicul Dumnezeu, Sfinte Îngere, acoperişul meu, să mă păzeşti în toate căile mele, să nu se lovească piciorul meu de vreo piatră de poticnire, până când mă voi înfăţişa înaintea Lui Hristos-Dumnezeu pe Care cu netăcute glasuri toate puterile cereşti îi laudă cântând: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Laud milostivirea ta cea vrednică de mirare şi pogorământul tău cel mare, cela ce eşti minte repede mişcătoare şi slugă nematerialnică a Domnului; cel ce nu te îngreţoşezi de păcatele mele urât mirositoare şi nu încetezi să aduci pentru mine nevrednicul, sfintele tale rugăciuni către Preasfântul Dumnezeu, Cel ce este în Trei Ipostasuri, ca să nu pier în veci, ci să moştenesc Împărăţia Cerească. Binevoieşte dar să primeşti, din sufleteştile mele vistierii, cântările de laudă ce le aduc ţie:
Bucură-te, cel ce mă îndepărtezi de păcate prin aducerea-aminte de înfricoşătoarea judecată a Lui Dumnezeu ce va să fie;
Bucură-te, cel ce mă îndemni să-mi pregătesc sufletul ca pe o mireasă întru întâmpinarea Preafumosului Mire Hristos;
Bucură-te, cel ce de-a pururea doreşti să mă întocmeşti ca pe o vrednică cămară de nuntă;
Bucură-te, cel ce neîncetat mă înveţi să-mi aprind candela sufletului meu, ca împreună cu fecioraele cele înţelepte şi cu sufletele drepţilor să intru în locaşul bucuriei;
Bucură-te, cel ce mă îndemni să-mi spăl îmbrăcămintea mea cea murdară de păcate;
Bucură-te, cel ce mă ajuţi să mă îmbrac în veşmântul neprihănirii şi al curăţeniei;
Bucură-te, cel ce mijloceşti la înfricoşătoarea Judecată a lui Hristos să mă învrednicesc să stau de-a dreapta Sa;
Bucură-te, cel ce imlpori bunăvoinţa lui Dumnezeu ca să mă numere cu ceata aleşilor Săi;
Bucură-te, cel ce îndemni şi pe vieţuitorii cerului ce sunt împreună cu tine, să se roage Domnului, ca să mă sălăşluiască împreună cu ei în Împărăţia Sa;
Bucură-te, păzitorul meu cel bun şi treaz;
Bucură-te, cel ce eşti bun înainte-stătător, un cald folositor şi rugător pentru mine, păcătosul;
Bucură-te, cel ce după Dumnezeu şi după Preasfânta Fecioară eşti puternica mea nădejde;
Bucură-te, Îngere al Domnului, neadormitul meu păzitor!

Condacul al 13-lea (de 3 ori)
O, luminate preaslăvite şi înţelegătorule, Îngere al lui Dumnezeu, primeşte această cântare de mulţumire şi de cerere, iar când va fi să mă scol din pământ ca să stau la Judecată, arată-ţi milostivirea asupra mea, a păcătosului, să stai langă mine, plin de linişte şi de bucurie, luând de la mine frica cu nădejdea mântuirii, ca să mă învrednicesc să cânt împreună cu tine în lăcaşurile Raiului, în vecii vecilor Împăratului Slavei, Celui mai înainte de veci: Aliluia!

Apoi iarăşi se zic Icosul 1 şi Condacul 1

După aceasta se zice această rugăciune:

O, Sfinte Îngere, păzitorul şi acoperitorul meu cel bun! Cu inimă zdrobită şi cu suflet

îndurerat stau înaintea ta şi mă rog: auzi-mă pe mine, păcătosul orb al lui Dumnezeu,

care am plâns mult şi cu lacrimi amare strig: să nu pomeneşti fărădelegile şi nedreptăţile c

u care eu, ticălosul, te mânii în toată ziua şi în tot ceasul, săvârşind fapte murdare în f

aţa Ziditorului meu Dumnezeu. Fii mie milostiv şi nu te depărta de mine, spurcatul,

până va veni vremea sfârşitului meu. Trezeşte-mă din somnul păcatului şi ajută-mă

cu rugăciunile tale să-mi petrec fără prihană cealaltă vreme a vieţii mele şi să fac

roade vrednice de pocăinţă, păzeşte-mă de căderile în păcate de moarte, ca să nu

pier în deznădejde şi să nu se bucure vrăjmaşul de pierzarea mea. Stiu cu adevărat şi cu

gura mărturisesc că nu este nimeni ca tine, sfinte Îngere, prieten şi înainte-stătător,

apărător şi biruitor. Stând în faţa Prestolului dumnezeiesc, roagă-te pentru mine,

netrebnicul şi decât toţi mai păcătosul, ca să nu-mi ia sufletul în ziua când nu mă aştept

şi în ceasul când săvârşesc cele rele. Ci stai înainte, rugând pe Preamilostivul Dumnezeu

şi Domn să-mi ierte păcatele pe care le-am făcut în viaţa mea cu fapta, cu cuvântul şi cu

toate simţurile mele; şi cu judecăţile pe care le stie să mă mântuiască; să mă pedepsească

aici după negrăita Sa milă, dar să nu mă vădească la dreapta Judecată şi să nu mă

dea chinurilor veşnice. Să mă învrednicească să duc roadă de multă pocăinţă, ca să

primesc cu vrednicie Dunezeiasca Împărtăşanie. Pentru aceasta mai vârtos mă rog

şi un asemenea dar cu toată osârdia doresc. Iar în înfricoşatul ceas al morţii să fii langă

mine, bunul meu păzitor, alungându-i pe întunecaţii demoni care vor veni să

înfricoşeze cutremuratul meu suflet. Apără-mă de cursele lor când va fi să trec prin

vămile văzduhului pentru ca, păzit de tine, fără durere să ajung în Raiul, cel dorit de

mine, unde feţele Sfinţilor şi ale Cereştilor Puteri laudă Preacinstitul şi Preaslăvitul

Nume în Treime mărit a lui Dumnezeu, al Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Căruia I

se cuvine cinstea şi închinăciunea în vecii vecilor. Amin!

Acatistul Maicii Domnului la icoana "Sporirea minţii"

Rugăciunile începătoare

Condacul 1:

Celei alese dintre toate neamurile, Maicii lui Dumnezeu, Imparatesei cerului si a pamantului, celei ce intregii lumi vindecarea duhovniceasca ii daruieste, cantare de multumire ii aducem pentru comoara dumnezeiascace ne-a daruit-o, facatoarea de minuni a ei icoana, numita “Sporirea mintii”, cu care ingraditi fiind, cu luminoasa bucurie slavim si cu dragoste glasuim: Bucura-Te, Craiasa preamilostiva, ceea ce minte si intelepciune credinciosilor tai le daruiesti!

Icosul 1:

Ingerul vestitor in cetatea Nazaret a fost trimis catre Preacurata Prunca Maria, ca sa-i graiasca: Bucura-Te! Iar Preacurata, auzind a arhanghelului buna vestire, in smerenia inimii ei, asa i-a raspuns: Iata roaba Domnului, fie mie dupa cuvantul tau. Atunci Dumnezeu-Cuvantul in pantecele ei S-a intrupat. Iar noi, pacatosii, pe Maica lui Hristos Dumnezeul nostru cu evlavie cinstind-o, asa cum ingerul ne-a invatat, cu smereniesa-i cantam Celei pline de har:

Bucura-Te, ceea ce esti binecuvantata intre femei;
Bucura-Te, ceea ce de la Domnul har ai aflat;
Bucura-Te, ea adumbrita de puterea Celui Preainalt ;
Bucura-Te, ceea ce de Duhul Sfant ai fost sfintita;
Bucura-Te, roaba credincioasa a Domnului;
Bucura-Te, Prunca de Dumnezeu aleasa;
Bucura-Te, ceea ce pe Mantuitorul lumii ai nascut;
Bucura-Te, Maica Luminii, ceea ce pe toti ii luminezi;
Bucura-Te, ceea ce intreci mintea celor intelepti;
Bucura-Te, ceea ce rosturile credinciosilor le deslusesti;
Bucura-Te, Imparateasa cerului si a pamantului;
Bucura-Te, ca pe tine te fericesc toate neamurile;
Bucura-Te, Craiasa preamilostiva, ceea ce minte si intelepciune credinciosilor tai le daruiesti!

Condacul 2:

Vazand, Preaneprihanita, dorirea poporului celui nou, pe binevestitorul evanghelicelor taine, Apostolul Luca, l-ai blagoslovit, preacurat chipul tau sa-l zugraveasca si, privind la acesta, cu putere cu putere ai grait: Cu acest chip zugravit vor fi harul meu si puterea. De aceea, in fata sfintelor tale icoane, cu care intreaga lume crestina ai impodobit, cu evlavie ne inchinam si, multumindu-I lui Dumnezeu pentru tine Ii cantam Aliluia!

Icosul 2:

Ceea ce cereasca intelepciune o deslusesti, Fecioara Preacurata, tuturor credinciosilor ai binevoit a le descoperi ca in lume lucreaza voia lui Dumnezeu, buna, bineplacuta si desavarsita, care depasaste orice minte. Cauta spre noi, Nascatoare de Dumnezeu atotlaudata si cu lumina adevarului lumineaza-ne, mangaie-ne ca o Maica, pe calea cea dreapta ne calauzeste, ca astfel sa-ti strigam, cei ce ne rugam tie:

Bucura-Te, ceea ce pe Hristos, puterea lui Dumnezeu si intelepciunea lui Dumnezeuo ai nascut;
Bucura-Te, ceea ce pe Dumnezeucu cu omul L-ai unit;
Bucura-Te, ceea ce sufletele noastre cu lumina mintii le luminezi;
Bucura-Te, vas negrait al slavei lui Dumnezeu;
Bucura-Te, incepatoare a cinstirii sfintelor icoane;
Bucura-Te, datatoarea comorilor duhovnicesti;
Bucura-Te, ceea ce sfintelor tale icoane har le daruiesti;
Bucura-Te, caci privind la icoanele tale, tie ne inchinam;
Bucura-Te, ceea ce prin sfintele tale icoane intregii lumi vindecari daruiesti;
Bucura-Te, ceea ce mintile si inimile noastre la cer le ridici;
Bucura-Te, ceea ce intreaga zidire cu raza harului tau ai luminat;
Bucura-Te, ceea ce impreuna cu Fiul tau Dumnezeu de-a pururi imparatesti;
Bucura-Te, Craiasa preamilostiva, ceea ce minte si intelepciune credinciosilor tai le daruiesti!

Condacul 3:

Adumbriti fiind de puterea harului, niste crestini evlaviosi in cetatea Nazaretului au ajuns si acolo casa Nascatoarei de Dumnezeu au aflat, unde Preacurata s-a nascut si binevestirea arhanghelului a primit, si au mutat Sfanta Casa in pamantul Italiei, in orasul Loreto. Pana in zilele noastre, in catul de sus al Sfintei case icoana Nascatoarei de Dumnezeu, din lemn faurita, se pastreaza, pe care cerestile puteri ingeresti nevazut o inconjoara si cu cucernicie o cinstesc, cu bucurie cantand lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 3:

Milostivire de maica avand spre tot neamul crestinesc, toate colturile lumii le chemi la mantuire, Preacurata Nascatoare de Dumnezeu, de aceea in casa ta felurite neamuri din multe tari sosesc si in fata icoanei tale isi marturisesc pacatele. De aceea, de la rasarit si pana la apus icoana ta se slaveste si credinciosii izbaviti de boli, de dureri si de necazuri multumire iti aduc, strigand catre tine:

Bucura-Te, casa pe care Intelepciunea lui Dumnezeu Siesi si-a zidit;
Bucura-Te, cetate dumnezeiasca, ce din mica cetate a Nazaretului ai venit;
Bucura-Te, ceea ce prin nasterea ta casa lui Dumnezeu ai luminat;
Bucura-Te, Prunca, mai inalta decat Sfanta Sfintelor;
Bucura-Te, ceea ce cu dumnezeiescul Prunc De-dinainte-de-veci in Nazaret ai sosit;
Bucura-Te, ceea ce tainei mantuirii neamului omenesc ai slujit;
Bucura-Te, scara, pe care de la pamnat la cer ne suim;
Bucura-Te, minunat acoperamantal intregii lumi;
Bucura-Te, caci cu credinta preacuratului tau chip zugravit ne inchinam;
Bucura-Te, caci de la el daruri pline de har pentru mantuirea sufletelor noastre luam;
Bucura-Te, ceea ce semne minunate prin icoanele tale savarsesti;
Bucura-Te, puternica aparatoare a neamului crestinesc;
Bucura-Te, Craiasa preamilostiva, ceea ce minte si intelepciune credinciosilor tai le daruiesti!

Condacul 4:

Un oare care zugrav de urgia unei boli cumplite fiind stapanit si la tulburarea mintii ajungand, de la doctorii pamantesti nici un folos nu a aflat. Atunci Preacurata Nascatoare bolnavului i s-a aratat si sa-i zugraveasca icoana, care sfinteste casa ei din orasul Loreto i-a poruncit. Acestea implinind, zugravul s-a vindecat si, din acea zi, icoana pictata “Sporirea mintii” o numit-o, cantand in fata ei cantare de lauda lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 4:

Crestinii din tara Rusiei auzind ca, spre bucuria si mangaierea lor, Preacurata Nascatoare sa le dea icoana sa numita “Sporirea mintii” a binevoit, cu multe chipuri ale ei bisericile si casele si-au impodobit, de la care multime de semne negraite si minuni din belsug se savarseau pentru toti cei ce cu credinta se apropiau si ii cantau Preabinecuvantatei Nascatoare asa:

Bucura-Te, ceea ce cinstita icoana a chipului tau spre mangaiere si sfintire ne-ai daruit;
Bucura-Te, ceea ce durerile sufletesti si trupesti cu icoana ta grabnic le tamaduiesti;
Bucura-Te, ceea ce pamantul Rusiei cu acoperamantul milostivirii tale l-ai adumbrit;
Bucura-Te, ceea ce pe iubitorii si cinstitorii icoanei tale de toate necazurile ii izbavesti;
Bucura-Te, ceea ce in chip nevazut, impreua cu sfintele tale icoane, in casele noastre patrunzi;
Bucura-Te, ceea ce binecuvantare si bucurie astfel ne daruiesti;
Bucura-Te, ceea ce pe cei parasiti de doctori in preaputernicile tale brate ii primesti;
Bucura-Te, vindecatoare a celor ce mintile, din pricina bolii, si-au ratacit;
Bucura-Te, nadejdea celor fara de nadejde;
Bucura-Te, luminarea cugetelor noastre;
Bucura-Te, oglinda curata a cunostintei adevarului;
Bucura-Te, caci de la rasarit pana la apus numele tau se fericeste;
Bucura-Te, Craiasa preamilostiva, ceea ce minte si intelepciune credinciosilor tai le daruiesti!

Condacul 5:

Asemeni unei stele calauzite de Dumnezeu s-a aratat icoana ta, Maica a Domnului: tara Rusie si orasele ei le sfinteste, pe cei aflati in intunericul nestintei cu lumina cunostintei dumnezeiesti ii lumineaza, mintea noastra cea intunecata de pacate o limpezesti, pe cei rataciti pe calea poruncilor Fiului tau si Dumnezeu ii indruma, Caruia spre multumire Ii cantam: Aliluia!

Icosul 5:

Vazand comoara dumnezeiasca, icoana minunata a Maicii Domnului, catre aceasta cu sarguinta sa alergam, pentru ca in neputinte vindecare, in mahniri mangaiere, innecazuri izbavire sa primim si cu bucuie sa-i cantam Aparatoarei noastre:

Bucura-Te, ceea ce cu ivirea icoanei tale pe credinciosi i-ai luminat;
Bucura-Te, caci prin tine Soarele Dreptatii, Dumnezeul nostru in intuneric a stralucit;
Bucura-Te, Maica a Luminii Mintii, care au harul intreaga lume ai luminat-o;
Bucura-Te, ceea ce cu zorile harului ne inteleptesti;
Bucura-Te, ceea ce cu lumina ta intunericul nestintei noastre il risipesti;
Bucura-Te, Fecioara, caci prin tine lumina cunostintei dumnezeiesti tuturor le-a stralucit;
Bucura-Te, candela nestinsa, ceea ce flacara credintei o aprinzi;
Bucura-Te, ceea ce calea virtutilor o deslusesti;
Bucura-Te, izvorul sfinteniei;
Bucura-Te, puternica noastra Aparatoare de necazuri si de urgii;
Bucura-Te, faclie neostoita a iubirii dumnezeiesti;
Bucura-Te, ceea ce prin stralucirea minunilor tale primavara mantuirii o binevestesti;
Bucura-Te, Craiasa preamilostiva, ceea ce minte si intelepciune credinciosilor tai le daruiesti!

Condacul 6:

Intreaga lume propovaduieste milostivirea ta, o, Maica a Domnului nostru, caci in toate orasele si satele de pe pamantul Rusiei icoana ta, cea numita “Sporirea mintii” cu raze de minuni straluceste, luminand sufletele noastre cu lumina harului dumnezeiesc si indemnandu-ne sa-I cantam lui Dumnezeu, Celui ce te-a proslavit: Aliluia!

Icosul 6:

Stralucit-a in cinstita ta icoana, Preacurata, lumina mantuirii celor rataciti in bezna pacatelor si a patimilor si toti cei ce cu credinta si evlavie se roaga in fata ei grabnic ajutor primesc. Intunecimea mintilor noastre cu lumina ta risipeste-o, Atotlaudata, si da-le sa vada lumina cea adevarata tuturor celor ce cu dragoste iti canta asa:

Bucura-Te, stea neapusa, ceea ce Soarele dreptatii in lume l-ai adus;
Bucura-Te, Maica Luminii celei adevarate, care lumineaza sufletele credinciosilor;
Bucura-Te, povatuitoarea invataturii celei pline de har;
Bucura-Te, ceea ce cu luminosul tau acoperamant mintea noastra tulbura o luminezi;
Bucura-Te, zare neinserata, ce risipesti picla pacatelor noastre;
Bucura-Te, ceea ce ne izbavesti de intuneric si de vesnicele cazne;
Bucura-Te, ceea ce de cursele vramasilor ne slobozesti;
Bucura-Te, ceea ce nebunia lumii acesteia o biruiesti;
Bucura-Te, doborarea invataturilor stricatoare de suflet;
Bucura-Te, daruitoarea invataturilor folositoare;
Bucura-Te, ceea ce mangaiere cu icoana ta ne daruiesti;
Bucura-Te, ceea ce cu lumina bucuriei sufletele ni le intaresti;
Bucura-Te, Craiasa preamilostiva, ceea ce minte si intelepciune credinciosilor tai le daruiesti!

Condacul 7:

Vrand ca toti oamenii sa se mantuiasca si la cunostinta adevarului sa vina, preamilostivul Dumnezeu si Ziditorul nostru i-a daruit Maicii Sale pentru noi icoana “Sporirea mintii”, pentru ca toti cei ce cu credinta se roaga in fata ei, sa primeasca puterea cuvantului, minte si intelepciune si in linistea cugetului lor sa-I cante Domnului sa Imparatului nostru: Aliluia!

Icosul 7:

Noi si preaslavite minuni credinciosilor le descoperi, Maica a lui Dumnezeu, prin sfanta ta icoana: cu puterea harului lui Hristos pe cei cu mintea tulburata ii luminezi, de nebunie ne feresti, slabiciunile le intremezi si tuturor ce alearga la tamaduitoarea ta icoana grabnica vindecare le daruiesti, indemnandu-i sati cante:

Bucura-Te, ceea ce ne scoti din adancul nestintei;
Bucura-Te, ceea ce mintea multora o luminezi;
Bucura-Te, ceea ce cuvantul intelepciunii celor ce il cer, il daruiesti;
Bucura-Te, ceea ce mintile celor fara de minte le intregesti;
Bucura-Te, izgonitoarea cugetelor pacatoase;
Bucura-Te, imblanzitoarea inimilor invartosate;
Bucura-Te, ceea ce mintea spre Dumnezeu ne-o inalti;
Bucura-Te, inteleptitoarea neinteleptilor;
Bucura-Te, povatuitoarea noastra spre evlavie;
Bucura-Te, ceea ce rugaciunile binecredinciosilor spre Fiul tau si Dumnezeu le aduci;
Bucura-Te, ceea ce insati neincetat pentru noi toti te rogi la Prestotul Atottiitorului;
Bucura-Te, ceea ce vesnica bucurie ne-o harazesti;
Bucura-Te, Craiasa preamilostiva, ceea ce minte si intelepciune credinciosilor tai le daruiesti!

Condacul 8:

Nespus este a privi la icoana ta pe lemn zugravita, Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, care, cu dumnezeiasca ta putere, duhurile intunericului le risipesti si celor slabi la minte si cu greutate la invatatura minte le daruiesti. Si noi, cei ce pierim in pacate, cu lacrimi te rugam, izbaveste-ne de dusmanii vazuti si nevazuti, de intunericul nechibzuinte, pentru ca intodeauna sa-I cantam Domnului si Mantuitorului nostru: Aliluia!

Icosul 8:

Tot pamantul Rusiei este plin, ca de niste astri luminati de Dumnezeu, de facatoarele de minuniale tale icoane, Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, printre care si icoana “Sporirea mintii”, care cu har straluceste si inimile noastre inghetate cu semnele milostivirii tale fata de noi, pacatosii, le incalzeste. Pentru aceasta in fata sfant chipului tau genunchii plecandu-ne, tie iti cantam, Preacurata, asa:

Bucura-Te, ceea ce necazurile noastre in bucurii le prefaci;
Bucura-Te, ceea ce de sagetile aprinse ale vicleanului ne ocrotesti;
Bucura-Te, invatatoarea pruncilor si pazitoarea lor cea plina de har;
Bucura-Te, Ocrotitorea si Calauzitoarea preainteleapta a tineretii;
Bucura-Te, ceea ce copiilor cu greutati la invatatura minte le daruiesti;
Bucura-Te, ceea ce strici cursele vradmasilor;
Bucura-Te, ceea ce luminezi cugetele credinciosilor;
Bucura-Te, ceea ce-i rusinezi pe necredinciosi;
Bucura-Te, vindecatoarea celor stapaniti de intunecarea mintii;
Bucura-Te, ca harul icoanei tale alunga pe demoni;
Bucura-Te, Maica milostivirii si a bunatatilor;
Bucura-Te, nadejdea mantuirii noastre;
Bucura-Te, Craiasa preamilostiva, ceea ce minte si intelepciune credinciosilor tai le daruiesti!

Condacul 9:

Toate fintele ingeresti tie cu evlavie iti slujesc, o, Craiasa a cerului si a pamantului, neamul omenesc lauda iti aduce si sfsanta ta icoana o cinsteste, pe care spre bucurie si mangaiere ne-ai daruit-o. Invata-ne, Preabuna, cu vrednicie sa te slavim si Mantuitorului lumii, Celui din tine nascut sa-I cantam: Aliluia!

Icosul 9:

Ritorii Omenesti nu se pricep a cunoste taina slujirii tale neamului crestinesc, Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, nici nu pot intelege puterea minunata de la icoanele tale izvorata pentru toata trebuinta sufleteasca si trupeasca a oamenilor. Iar noi, crestinii drept slavitori, cu lacrimi de bucurie in ochi in fata sfintei tale icoane stand, te slavim, Fecioara plina dee har, si graim:

Bucura-Te, bucuria ingerilor;
Bucura-Te, cea careia arhanghelii i se inchina;
Bucura-Te, ceea ce heruvimi in vazduh esti intmpinata ;
Bucura-Te, cea careia lauda ii aduc serafimii;
Bucura-Te, podoaba stralucitoare a Bisericii ceresti si pamantesti;
Bucura-Te, ceea ce esti mai inalta decat toate puterile ceresti;
Bucura-Te, ceea ce esti cinstita de ostirile ceresti;
Bucura-Te, slava tuturor pamantenilor;
Bucura-Te, ceea ce mintile noatre cu icoana ta spre Cel Preainalt le ridici;
Bucura-Te, Calauzitoarea noastra spre Patria cereasca;
Bucura-Te, ceea ce cu lumina sufletului tau tot pamantul il imbratisezi;
Bucura-Te, ceea ce in fata Crucii Fiului Tau pe toti ne-ai infiat;
Bucura-Te, Craiasa preamilostiva, ceea ce minte si intelepciune credinciosilor tai le daruiesti!

Condacul 10:

Dorind sa mantuiasca lumea de nebunie si de amagirea vrajmasului, Domnul Cel iubitor e oameni ne-a daruit minunata ta icoana, Nascatoare de Dumnezeu. In fata ei cei tulburati la minte se tamaduiesc, cei chinuiti de demoni se izbavesc, suferinzii mangaiere si bucurie dobandesc. Pentru aceasta slavind pe Dumnezeu, Cel ce astfel de milostiviri ne daruieste, sa-I cantam cantare de multumire: Aliluia!

Icosul 10:

Zid nebiruit si Acoperamant fii noua, Preacurata, impotriva navalirii vrajmasilor vazuti si nevazuti, ocrotindu-ne de orice boala si napasta. Pentru aceasta, cu credinta cazand la icoana ta “Sporirea mintii”, pentru haric ajutor si tamaduirea tuturor neputintelor trupesti si sufletesti, cu bucurie iti cantam asa:

Bucura-Te, Pazitoare noastra de caile pierzarii;
Bucura-Te, indrumatoarea credinciosilor spre tot lucrul cel adevarat;
Bucura-Te, izgonitoarea duhului bolii si al leneviei ;
Bucura-Te, dobandirea duhului intelepciuni si al puterii;
Bucura-Te, ceea ce pe vrajmasii cu puterea lui Dumnezeu ii rusinezi;
Bucura-Te, ceea ce destrami sfaturile necinstitorului;
Bucura-Te, ceea ce sanatate demonizatilor le daruiesti;
Bucura-Te, tamaduitoara cumplitelor neputinte;
Bucura-Te, izbavitoarea noastra de moarte duhovniceasca;
Bucura-Te, ceea ce cu lacrimile tale pacatele noastre le curatesti;
Bucura-Te, ceea ce cu bucurie duhovniceasca in chip minunat ne indestulezi;
Bucura-Te, ceea ce in veacul viitor vesnic bucurii ne harazesti;
Bucura-Te, Craiasa preamilostiva, ceea ce minte si intelepciune credinciosilor tai le daruiesti!

Condacul 11:

Cantare de multumireiti aducem in fata preacinstitului tau chip, o, Preacurata, pentru negraita ta milostivire catre noi si ne rugam, Ceea ce esti plina de har: pazeste mintile si inimile noastre de invataturile stricatoare, de necredinta si de superstitii, apara tara Rusiei de toata neoranduiala iscata in patria noatra de potrivnicii credintei si invredniceste-ne cu inima curata sa-L slavim pe ziditorul nostru cantand-i cantarea: Aliluia!

Icosul 11:

Ca pe o faclie purtatoare de lumina vedem icoana ta, Maica a Domnului, cu stralucirea minunilor tale pamanul nostru luminandu-l, pe calea mantuirii indrumandu-ne si inimile noastra catre tine, Preacurata cu dragoste aprinzandu-le. Iar noi, cunoscand puterea harului tau, cu cantari de bucurie te proslavim asa:

Bucura-Te, ceea ce il intreci cu intelepciunea pe Solomon;
Bucura-Te, ceea ce ascunsele taine dumnezeiesti le descoperi credinciosilor;
Bucura-Te, ceea ce pe neintelepti preaintelepti ii arati;
Bucura-Te, fulger, ce luminezi sufletele;
Bucura-Te, ceea ce rusinezi intelepciunea desarta a veacului acestuia;
Bucura-Te, ceea ce in ceasul descumpanirii gandul cel bun in inima ni-l daruiesti;
Bucura-Te, descoperirea intelepciunii si bunatatii lui Dumnezeu;
Bucura-Te, frumusetea lumii de sus;
Bucura-Te, ceea ce minunata ta icoana ca pe un dar ceresc ne-ai descoperit;
Bucura-Te, izvorul bucuriei neincetate;
Bucura-Te, Craiasa preamilostiva, ceea ce minte si intelepciune credinciosilor tai le daruiesti!

Condacul 12:

O, Preabuna, cere pentru noi harul dumnezeiesc de la fiul tau si Dumnezeu, intinde-ne o mana de ajutor, ca sa nu murim nepocaiti; cu iubirea ta incalzeste-ne, curateste mintile npoatre de gandurile pacatoase, limpezeste ochii inimii noastre ca sa vada calea mantuirii si invredniceste-ne ca si in viata aceasta si in Imparatia cereasca sa-i cantam Ziditorului si facatorului nostrui: Aliluia!

Icosul 12:

Cantand minunile tale prin icoana ta savarsite , pe tine te laudam, Craiasa, te slavim ceea ce cu adevarat esti mai cinstita decat heruvimii si mai slavita, fara de asemanare decat serafimii. Cauta din cer catre cei ce stau in fata sfintei tale icoane si harul tau trimite-ne noua, izbaveste de tot necazul si ispitele vrajmasilor pe cei ce te canta pe tine ca pe Aparatoare, si Ocrotitoarea noastra, asa:

Bucura-Te, ceea ce cu rugaciunile tale intreaga lume o mantuiesti;
Bucura-Te, mangaierea amarnicului veac de acum;
Bucura-Te, Maica Luminii, cea ce cu lumina curatiei tale pe toti ii luminezi;
Bucura-Te, ceea ce ne descoperi tainele voii lui Dumnezeu;
Bucura-Te, ceea ce pamantul Rusiei ca mostenire ti l-ai ales;
Bucura-Te, ceea ce cu icoanele tale facatoare de minuni pamantul Rusiei ai binecuvantat;
Bucura-Te, ceea ce in chip minunat prin icoana ta in chip nevazut ne acoperi

Bucura-Te, ceea ce bucurie harica versi in inimile iubitorilor de Dumnezeu;

Bucura-Te, ceea ce usile milostivirii dumnezeiesti cu mijlocirea ta le deschizi.
Bucura-Te, ceea ce darurile Sfantului Duh ne ajuti a le dobandi;
Bucura-Te, una curata si binecuvantata intre femei;
Bucura-Te, Craiasa preamilostiva, ceea ce minte si intelepciune credinciosilor tai le daruiesti!

Condacul 13: (de 3 ori)

Maica Atotlaudata a Luminii Peste-tot-fiitoare si a Parintelui Intelepciunii, Tu esti lumina mahnitilor, sporirea mintii si bucuria inimilor noastre; auzi-ne pe noi si primeste rugaciunea noastra, a pacatosilor, intelepteste-ne pe noi, neinteleptii si povatuieste-ne sa cantam si sa ne rugam in fata icoanei Tale, “Sporirea mintii” numita. Nu inceta a Te ruga pentru noi, nevrednicii robii Tai, cei ce Te slavim si Fiului Tau si Dumnezeu Ii cantam: Aliluia!

Apoi se zic iarasi Icosul 1 si Condacul 1

Dupa aceea zicem aceasta rugaciune:

Preacurata Nascatoare de Dumnezeu, casa pe care Intelepciunea lui Dumnezeu Siesi Si-a zidit-o, datatoarea darurilor duhovnicesti, ceea ce de la cele lumesti la cele dinainte de lume mintea noastra o inalti si pe toti la cunostiinta intelepciunii ii ridici! Primeste aceasta cantare de rugaciune de la noi, nevrednicii robii Tai, care cu credinta si cu smerenie ne inchinam in fata Preacinstitei Tale icoane! Indupleca-L pe Fiul Tau si Dumnezeul nostru sa le de-a mai marilor nostri intelepciune si putere, judecatorilor dreptate si necautare la fata omului, pastorilor intelepciune duhovniceasca, ravna si buna paza a sufletelor noastre, invatatorilor smerita intelepciune, fiilor ascultare si noua tuturor Duhul chibzuintei si al evlaviei, duhul smereniei si al blandetii, duhul curatiei si al adevarului. Si acum, maica prealaudata, da-ne buna sporire a mintii, pe cei aflati in vrajba si in dezbinare impaca-i, uneste-i si pune intre ei o legatura de iubire nedespartita, pe cei rataciti din nesocotinta intoarce-i spre lumina adevarului lui Hristos, povatuieste-i frica de Dumnezeu, infranarea si harnicia, da-le cuvantul intelepciunii si cunostiinte folositoare de suflet celor ce le cer, lumineaza-ne cu bucuria cea nepieritoare, Ceea ce esti mai cinstita decat Heruvimii si mai slavita decat Serafimii. Iar noi, vazand faptele minunate si preachibzuita intelepciune a lui Dumnezeu in lume si in viata noastra, sa ne instrainam de desertaciunea pamanteasca si de prisositoarele griji lumesti si sa ne ridicam mintile si inimile noastre spre cer, pentru ca, prin ocrotirea si ajutorul Tau, lauda, multumire si inchinare pentru toate sa-i aducem Intreit Slavitului Dumnezeu si Ziditorul tuturor, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin!

Acatistul Sfântului Simeon, Noul Teolog

12 martie
Rugăciunile începătoare

Condac 1

Lumină lumii şi mărturisitor al Luminii neînserate, păstor şi învăţător al Bisericii te-ai arătat, Sfinte Simeon. Prin suirea pe scara virtuţilor ai odrăslit rodul desăvârşitei iubiri de Hristos, din care izvorăşti vrednică cuvântare de Dumnezeu. Pentru aceasta îţi cântăm:

Bucură-te, Sfinte Simeon, Noule Teolog, fiu al Luminii şi liturghisitor al Preacuratei Treimi!

Icos 1

Născut în Galateea, ai fost adus de tatăl tău la Constantinopol pentru studii şi urmai să intri în slujba împăratului. Dar tu, rănit de dragostea lui Hristos, din al Cărui cuvânt te hrăneai, smerindu-ţi inima, ai refuzat această cinste. Atunci ai pornit în căutarea unei călăuze nemincinoase, care să te nască în duh la cunoaşterea de Dumnezeu şi viaţa adevărată.

Bucură-te, scârbire de viaţa risipită în pofte şi închipuiri trecătoare

Bucură-te, dar şi lepădare a cugetelor pătimaşe

Bucură-te, inimă sprijinită în chip nevăzut de mâna dumnezeiască

Bucură-te, pogorâre prin smerenie în adâncurile milostivirii divine

Bucură-te, rod al rugăciunii şi citirilor evlavioase

Bucură-te, ieşire prin credinţă pe puntea peste prăpastia resemnării

Bucură-te, căutare de fiu risipitor a Părintelui duhovnicesc

Bucură-te, dorire de hrană nestricăcioasă şi înstrăinare de dorinţa cea rea

Bucură-te, plâns la picioarele Crucii

Bucură-te, neţărmurită încredere în Cuvântul lui Dumnezeu

Bucură-te, suflet mişcat de dumnezeiasca dragoste

Bucură-te, Sfinte Simeon, Noule Teolog, fiu al Luminii şi liturghisitor al neprihănitei Treimi !

Condac 2

Pescuit în chip minunat de Hristos, ai fost, Sfinte Simeon, dăruit de Sus cu un sfânt călăuzitor, Simeon Evlaviosul, călugăr al mănăstirii Studion. Atunci te-ai îmbrăcat în ascultare ca într-un veşmânt de har, cercetându-ţi adeseori părintele şi urmându-i cu râvnă sfaturile, pentru care neîncetat mulţumeai lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 2

Cufărul plin de nestemate al cuvintelor părintelui tău l-ai deschis prin evlavioasa lor urmare. căci ai dorit din suflet tămăduirea şi, împlinind cu atenţie îndemnurile conştiinţei, ai înmulţit rugăciunea, plânsul şi nevoinţele. Iar în privegheri ostenindu-te, ai fost curând învrednicit de vederea Luminii neapropiate şi auzirea cuvintelor Vieţii Veşnice, răpit nopţii acestei lumi întru bucuria cântării de Aliluia!

Bucură-te, lucrare de taină a inimii peste grijile slujirii de la palat

Bucură-te, neodihnită stare de închinare înaintea Domnului

Bucură-te, chemare cu tărie în ajutor a Maicii Domnului

Bucură-te, dezgropare a comorii duhovniceşti din adâncurile firii

Bucură-te, căutare prin nădejde a frumuseţii suprafireşti

Bucură-te, conştiinţă de sine adâncită de entuziasmul iubirii

Bucură-te, izvor de lacrimi ce stingi flacăra patimilor

Bucură-te, jertfire a nopţilor pe altarul Luminii neînserate

Bucură-te, spălare cu apa ritualului de taină

Bucură-te, floare a fericitei întristări, înrourată de har

Bucură-te, Sfinte Simeon, Noule Teolog, fiu al Luminii şi liturghisitor al Preacuratei Treimi!

Condac 3

Retrăgându-se harul şi slăbindu-ţi râvna, ai fost încercat de războiul gândurilor şi întunecarea conştiinţei vreme de mai mulţi ani. Aşa ai cunoscut neputinţa firii şi nevoia ei de ajutor dumnezeiesc. Iar neorânduiala simţurilor, alipite prin patimi de cele ale lumii, împreună cu faptele neascultării le-ai urât, şi ai fost smuls cu mână tare de Însuşi Hristos, înlăuntrul slavei Sale. De atunci nu te-ai mai despărţit, Sfinte Simeon, de îngereasca cântare: Aliluia!

Icos 3

Ales ai fost de Dumnezeu, şi mulţumită rugăciunilor părintelui tău ţi-ai luat crucea şi ai urmat lui Hristos pe calea desăvârşitei lepădări de lume. Aşa ai intrat ca începător la mânăstirea Studion şi ucenic al Sfântului Simeon Evlaviosul, întru pocăinţă şi ascultare. Pentru aceasta strigăm ţie :

Bucură-te, suflet smuls de bunul Samarinean din mâna tâlharilor nevăzuţi

Bucură-te, răsădire în inimă a fricii curate de Domnul

Bucură-te, omorâre a patimilor prin ascultare

Bucură-te, curăţire prin lacrimi şi înnoire a simţurilor

Bucură-te, mâini întinse cu umilinţă spre Dumnezeu

Bucură-te, stăpânire a limbii năvalnice

Bucură-te, mărturisire a gândurilor înaintea părintelui ca lui Hristos

Bucură-te, năvod al rugăciunii plin de cuvintele Vieţii

Bucură-te, amintire a morţii ce pricinuieşte smerenia

Bucură-te, lepădare a slavei deşarte pentru slava de Sus

Bucură-te, ieşire din iadul deznădejdii şi intrare în focul sfintelor nevoinţe

Bucură-te, lumină a iubirii netăiată de războiri

Bucură-te, martor prin conştiinţă al slavei dumnezeieşti

Bucură-te, Sfinte Simeon, Noule Teolog, fiu al Luminii şi liturghisitor al Preacuratei Treimi!

Condac 4

Prin legarea cu sfinţenie de cuvântul părintelui duhovnicesc, te-ai izbăvit din legăturile patimilor. Nici măcar sub pretextul respectării rânduielilor, nu ai vrut a-l părăsi pe cel ce te-a născut întru Hristos, pentru care ai suferit izgonire. Dar ai intrat în mânăstirea vecină, închinată Sfântului Mamas, şi ai rămas sub ascultarea lui Simeon Evlaviosul. Curând ai depus făgăduinţă şi ai fost hirotonit preot, iar după trei ani ai fost ales stareţ, căci viaţa ta strălucea de taina cântării îngereşti: Aliluia!

Icos 4

Fără să-ţi mai întorci paşii de pe calea cea strâmtă, te-ai nevoit, Părinte, prin patimile de bunăvoie pentru dragostea lui Hristos şi de razele ei fiind străpuns, ai păzit-o de înşelarea nevăzuţilor vrăjmaşi şi potrivnicia oamenilor străini de înţelegerea duhovnicească. Pentru aceasta ai dobândit tămăduire sufletului şi har călăuzitor, iar noi îţi cântăm:

Bucură-te, plecăciune în adâncul fără hotar al Luminii

Bucură-te, părăsire fără de ură a celor trecătoare

Bucură-te, risipire a ceţii patimilor

Bucură-te, izgonire a închipuirii cunoştinţei mincinoase

Bucură-te, oprire a iscodirii şi făuririi gândurilor deşarte

Bucură-te, răbdare a suferinţelor curăţitoare

Bucură-te, inimă apărată de cercul virtuţilor

Bucură-te, minte urcată în cerul nepătimirii

Bucură-te, adunare a comorilor Duhului

Bucură-te, supunere a trupului curgător, voii Duhului

Bucură-te, pecetluire a cărţii cunoştinţei cu Lumina lui Hristos

Bucură-te, ascultare de fiu şi purtare de grijă de părinte

Bucură-te, Sfinte Simeon, Noule Teolog, fiu al Luminii şi liturghisitor al Preacuratei Treimi!

Condac 5

Îl căutai fără încetare pe Hristos şi Îi urmai prin fapte dumnezeieştile cuvinte, iar El îţi călăuzea în taină paşii, prin împărtăşiri şi retrageri repetate ale harului. Dar când ai deprins tăria neclintită a privirii spre Cele de Sus, Domnul Însuşi ţi-a vorbit ca unui prieten şi frate, iar tu ai strigat cu cutremur: Aliluia!

Icos 5

Ca un sărac plin de dragoste frăţească, care ai primit de la Hristos moneda de aur a harului, te-ai arătat apostol al iubirii Sale nebune pentru oameni. Căci ai descoperit milostivirea şi slava cu care îi învredniceşte pe cei ce Îl caută din toată inima. Pentru aceasta şi noi strigăm :

Bucură-te, pământ al inimii, luminat de Soarele dreptăţii

Bucură-te, prindere prin pocăinţă de veşmântul iubirii

Bucură-te, cunoaştere prin experienţă a minunilor lui Dumnezeu

Bucură-te, reînnoire a icoanei vieţii evanghelice

Bucură-te, conştiinţă clară a răspunderii duhovniceşti

Bucură-te, bucurie a împărtăşirii cu aproapele a milei de Sus

Bucură-te, silire a firii de a iubi dincolo de fire

Bucură-te, rod al morţii dătătoare de viaţă a lui Hristos

Bucură-te, pământ din care izvorăşte Viaţa veşnică

Bucură-te, îndestulare din potirul tainei

Bucură-te, părtaş al nunţii duhovniceşti

Bucură-te, alergare până la capătul puterilor după Hristos

Bucură-te, Sfinte Simeon, Noule Teolog, fiu al Luminii şi liturghisitor al Preacuratei Treimi!

Condac 6

Primind sărutarea iubirii, te-ai sălăşluit în cortul Luminii, de unde chemarea lui Hristos s-a făcut prin tine auzită tuturor. Căci cu limbă de foc adunai oile risipite, şi purtai cu bărbăţie crucea fraţilor tăi, pururi cântând: Aliluia!

Icos 6

Te-ai luptat, Sfinte Părinte, să-i faci pe toţi să înţeleagă că vederea lui Dumnezeu, şi îndumnezeirea omului sunt cu putinţă în orice vreme. Căci bunăvoirea fiinţei create este întâmpinată de puterea curăţitoare şi desăvârşitoare a harului şi atunci nimic nu poate opri unirea omului cu Ziditorul său.

Bucură-te, limpezime a vederii duhovniceşti

Bucură-te, memorie neclătinată a luminii neapropiate

Bucură-te, pecete a învăţăturii de Dumnezeu insuflate

Bucură-te, adunare prin iubire a mădularelor împrăştiate ale Bisericii

Bucură-te, pârgă a zidirii duhovniceşti

Bucură-te, plâns şi rugă de foc la hotarul Veşniciei

Bucură-te, cuvânt cu putere multă, născut din cunoaşterea lui Dumnezeu

Bucură-te, ruşinare a cunoştinţei care îngâmfă

Bucură-te, mustrare a făţărniciei şi necăutare la faţa omului

Bucură-te, zdrobire a sămânţei ascunse a iubirii de arginţi

Bucură-te, inimă străbătută de fulgerul iubirii dumnezeieşti

Bucură-te, inimă ce naşti perla luminoasă a iubirii de Dumnezeu

Bucură-te, Sfinte Simeon, Noule Teolog, fiu al Luminii şi liturghisitor al Preacuratei Treimi!

Condac 7

Pentru fiii duhovniceşti îţi puneai sufletul, Sfinte Simion, pătimind dureri lăuntrice ca să-i naşti întru Hristos, căci pe toţi îi iubeai deopotrivă şi îi zoreai să intre în focul iubirii. Fiindcă în el stau începutul şi sfârşitul, şi el este haina de nuntă a celor ce cântă cu lacrimi de bucurie: Aliluia!

Icos 7

Te nevoiai ca pe toţi să-i scoţi din iadul patimilor şi-i îmboldeai spre suirea pe scara virtuţilor. Pentru aceasta ai pătimit împotrivirea celor împietriţi, întru răbdare şi desăvârşită iubire de vrăjmaşi. Odată, au vrut să te alunge din biserică, dar ai rămas netulburat, iar harul lui Dumnezeu nu i-a lăsat să se apropie. Atunci au fugit la patriarh, care i-a izgonit, însă tu le-ai mijlocit iertarea.

Bucură-te, păzire a dragostei de orice tulburare sau micşorare

Bucură-te, umblare în lumină şi mântuire din groapa neiubirii

Bucură-te, purtare înlăuntru a rănilor Domnului

Bucură-te, vedere a patimilor ascunse şi mijlocire a milostivirii de Sus

Bucură-te, săgeată a Cuvântului ce nimereşti ţinta

Bucură-te, lucrare a poruncilor din iubire pentru Hristos

Bucură-te, lucrare întru cunoştinţă a darului Sfântului Duh

Bucură-te, călăuză izbăvitoare de lanţurile trufiei

Bucură-te, îndrăzneală ce zgudui pe cei nepăsători

Bucură-te, vedere înfricoşată a dreptăţii dumnezeieşti

Bucură-te, alai al virtuţilor ce porţi iubirea ca într-un car de heruvimi

Bucură-te, Sfinte Simeon, Noule Teolog, fiu al Luminii şi liturghisitor al Preacuratei Treimi!

Condac 8

După un sfert de veac de stăreţie, te-ai retras la isihia mult dorită. Atunci vrăjmaşul a asmuţit asupra ta pizma celor ce luau lumina drept întuneric şi întunericul drept lumină. Iar tu primeai toate cu mulţumire ca din mâna Domnului, cântând întru nerăutate: Aliluia!

Icos 8

Ca o trâmbiţă a teologiei ai răspuns la întrebările puse în chip viclean de singhelul Ştefan, fost episcop al Nicomidiei şi, fără să cauţi la rangul înalt, ai mustrat vorbirea de Dumnezeu a celor ce nu au în ei pe Duhul Sfânt. Apoi, sfătuindu-l să nu se bizuie pe înţelepciunea ruptă de viaţa duhovnicească, l-ai îndemnat spre căutarea Duhului prin pocăinţă şi lupta cu patimile.

Bucură-te, odihnă în spaţiul negrăit al plinătăţii

Bucură-te, vrednic închinător al tronului înfricoşător

Bucură-te, slujire cu cutremur a tainelor dumnezeieşti

Bucură-te, conglăsuire cu ceata dumnezeieştilor Părinţi

Bucură-te, casă a înţelepciunii zidită pe Hristos

Bucură-te, surpare a înălţării cu mintea asupra aproapelui

Bucură-te, vedere a întunecării inimii

Bucură-te, Întrupare de taină a adevărului dumnezeiesc

Bucură-te, sabie de foc ce păzeşti pomul vieţii

Bucură-te, sfială înaintea unirii negrăite

Bucură-te, frică ce odrăsleşti floarea străină a iubirii

Bucură-te, uitare a fricii în contemplarea rodului iubirii

Bucură-te, Sfinte Simeon, Noule Teolog, fiu al Luminii şi liturghisitor al Preacuratei Treimi!

Condac 9

Orbit de duşmănie, singhelul Ştefan a început a defăima scrierile şi viaţa părintelui tău duhovnicesc. Apoi te-a acuzat înaintea Sinodului pentru prăznuirea aleasă a adormirii Sfântului Simeon, care întru cereştile lăcaşuri se învrednicise a cânta: Aliluia!

Icos 9

Fericita nebunie întru Hristos a călăuzitorului tău ai arătat-o ca pe un vlăstar al dragostei şi nepătimirii. Iar minciunii care tulburase Sinodul te-ai împotrivit cu tărie, socotind lepădarea mai rea decât moartea, căci chipul părintelui tău strălucea în Veşnicie de slava lui Hristos !

Bucură-te, purtare în inimă a icoanei părintelui duhovnicesc

Bucură-te, mucenicească mărturisire pentru adevăr

Bucură-te, alergare pe drumul Crucii

Bucură-te, închinare de fiu

Bucură-te, îndelungă răbdare în necazuri şi prigoane

Bucură-te, slujire jertfelnică a voii lui Dumnezeu

Bucură-te, osândire a faptelor întunericului

Bucură-te, blândeţe neclintită ce stăvileşti furia înşelării

Bucură-te, îmbrăcare cu armele lui Dumnezeu

Bucură-te, alipire cu duhul de sfintele mădulare ale Bisericii

Bucură-te, cucerire cu asalt a Împărăţiei

Bucură-te, vedere înlăuntrul cămării de nuntă a Mirelui

Bucură-te, Sfinte Simeon, Noule Teolog, fiu al Luminii şi liturghisitor al Preacuratei Treimi!

Condac 10

Patriarhul, înşelat de uneltirile singhelului, a lăsat să fie distruse icoanele zugrăvite cu chipul Sfântului Simeon Evlaviosul. Şi adus înaintea sinodului, ai amuţit prin cuvântul de apărare cel de Dumnezeu insuflat pe judecătorii nedrepţi. Condamnat apoi la surghiun, ai binecuvântat pe Hristos cântând: Aliluia!

Icos 10

Exilat într-un pustiu, în mijlocul iernii, lipsit de hrană, ai mulţumit lui Dumnezeu şi ai binecuvântat pe prigonitori. În acel loc ai aflat paraclisul Sfintei Muceniţe Marina, unde prin voia de Sus ai întemeiat o mânăstire.

Bucură-te, slavă şi mulţumire lui Dumnezeu pentru toate

Bucură-te, flămânzire şi însetoşare de dreptate

Bucură-te, neîngrijire de cele vremelnice

Bucură-te, pironire a păcatului pe Cruce

Bucură-te, închinare, leagăn de naştere al iubirii

Bucură-te, crin al isihiei în pământul bunei pătimiri

Bucură-te, colţ de rai în pustie

Bucură-te, iubire roditoare de fii duhovniceşti

Bucură-te, rodire a înţelesurilor tainice ale teologiei

Bucură-te, vedere de icoană peste zidul păcatului

Bucură-te, mireasmă a ungerii duhovniceşti

Bucură-te, naştere pe pământ a duhului mântuirii

Bucură-te, Sfinte Simeon, Noule Teolog, fiu al Luminii şi liturghisitor al Preacuratei Treimi!

Condac 11

Înaintea mulţimii fiilor duhovniceşti ce sufereau pentru prigonirea păstorului, patriarhul s-a hotârât să asculte în Sinod cuvântul tău. Apoi a mărturisit buna ta credinţă şi cedarea în faţa hărţuielilor singhelului, drept pentru care te-a chemat cu cinste, să te sfinţească arhiepiscop. Atunci cei binecredincioşi au strigat într-un cuget: Aliluia!

Icos 11

Nu te-ai plecat, Sfinte, întru a micşora strălucirea prăznuirii părintelui tău, şi nu te-ai mai întors în locul unde fusesei prigonit pentru dreptate. Însuşi patriarhul, lăudându-ti râvna, te-a slobozit cu pace, ca să săvârşeşti cele ale lui Dumnezeu în locul şi felul în care vei găsi că este voia Lui.

Bucură-te, că năvălind în chilia ta, prigonitorii s-au uimit de desăvârşita-ţi sărăcie

Bucură-te, cel frânt ca pâinea de dinţii lor, pentru slava de Sus

Bucură-te, că ai păzit neatinsă icoana iubirii de părintele duhovnicesc

Bucură-te, că în ea strălucea cu tărie Însuşi Chipul lui Hristos

Bucură-te, lumină strălucind în întunericul lumii

Bucură-te, privire neîntoarsă spre cele dinapoi

Bucură-te, alăută ce viersuieşti imne dumnezeieşti

Bucură-te, răsturnarea învăţăturii făţarnice

Bucură-te, ajutătorule al celor din nevoi

Bucură-te, iubire ce prin încercări, mai tare străluceşti

Bucură-te, iubire ce Îl încapi pe Cel neîncăput

Bucură-te, iubire ce acoperi întreaga creaţie

Bucură-te, Sfinte Simeon, Noule Teolog, fiu al Luminii şi liturghisitor al Preacuratei Treimi!

Condac 12

Harul de Sus îl revărsai prin mijlocirile tale, peste mulţimile care te cercetau spre tămăduire. Către sfârşitul vieţii, ai primit cu bucurie crucea suferinţei trupeşti şi ai descoperit dinainte ziua adormirii tale şi cea a mutării sfintelor tale moaşte. Iar pe când trupul tău era măcinat de neputinţă, ucenicul Nichifor te-a văzut noaptea în chilie, înălţat la patru coţi în aer, cum te rugai negrăit: Aliluia!

Icos 12

În ziua de pe urmă, te-ai împărtăşit cu Preacuratele Taine şi după ce ai spus „Amin!”, ai poruncit ucenicilor să cânte cântarea de îngropare. Spre mijlocul ei ţi-ai adunat puterile şi ai grăit cu dulceaţă şi linişte: „O, Hristoase Împărate, în mâinile Tale îmi dau duhul", şi ai primit de la Dânsul cununa vieţii. Iar aşa precum ai proorocit, după treizeci de ani moaştele tale pline de tot harul şi mireasma s-au mutat spre sfinţirea credincioşilor şi slava Bisericii.

Bucură-te, făcătorule de minuni, întru bucuria Domnului tău

Bucură-te, nume binecuvântat de Tatăl Ceresc

Bucură-te, lemn înmiresmat al Crucii iubirii

Bucură-te, vas sfinţit în care Fiul varsă din Duhul Său

Bucură-te, revărsare de har peste lumea deznădăjduită

Bucură-te, hrănire a mulţimilor cu pâinea dumnezeieştilor descoperiri

Bucură-te, pas liniştit şi împăcat pe calea Vieţii

Bucură-te, urcare în veşnica nepăcătuire

Bucură-te, că aprins de focul ceresc, îl treci în multe sfeşnice

Bucură-te, pom al iubirii răsădit în grădini de rai

Bucură-te, că eşti întru Hristos şi El întru tine

Bucură-te, chip făcut icoană, vrednic de închinare

Bucură-te, Sfinte Simeon, Noule Teolog, fiu al Luminii şi liturghisitor al Preacuratei Treimi!

Condac 13

O, Sfinte Preacuvioase Simeon, nu ne lăsa pe noi, cei preamici, ci precum ai făgăduit fii pururi cu noi pe calea mântuirii. Roagă-te Preasfintei Treimi să strălucească peste noi raza dumnezeirii, ca de ea călăuziţi să ieşim din adâncul patimilor, şi prin crucea pătimirii de bunăvoie pentru dragostea lui Hristos să ne împărtăşim şi de Învierea Lui. Aşa, Sfinte Simeon, mijloceşte iertare sufletelor noastre şi milă de la Cel Preaînalt, Căruia împreună cu tine Îi cântăm: Aliluia! (de 3 ori)

Apoi se zic iarăşi Icosul 1 şi Condacul 1

Hristos împărtăşit copiilor

Un nou blog ortodox ia nastere la initiativa Prezbiterei Natalia. Iata ce ne spune ea:

"În toamna anului trecut am început cu o grupă de 4 copii de 9-10 ani nişte ore de cateheză, în cadrul proiectului Hristos împărtăşit copiilor. Începutul a fost greu mai ales pentru că îmi era teamă de necunoscut (am lucrat în învăţământ 3 ani, însă nu am predat religie), dar în scurt timp a devenit o plăcere, pentru că, spre deosebire de şcoală, copiii vin de bunăvoie, deci îşi doresc să fie acolo.
M-am gândit de multe ori la o bază de resurse în limba română, care să ne ajute în educaţia ortodoxă, iar de curând am reuşit să pun această idee în aplicare. Este vorba despre blogul „Hristos împărtăşit copiilor”.

http://hristosimpartasitcopiilor.blogspot.com/

Scopul pentru care l-am creat este de:

• - a împărtăşi unii altora din experienţa în educarea ortodoxă a copiilor, fie că ea se desfăşoară în cadrul proiectului de mai sus, fie în cadrul familiei, dar se poate extinde;
• - a pune la un loc resurse, idei şi materiale care să vină în sprijinul educatorului (fie cateheţi, fie părinţi)

Rugăminte
Dacă vă bucuraţi de resursele găsite aici, vă rugăm să ne împărtăşiţi şi din experienţa dumneavoastră de educator, sau să ne semnalaţi şi alte resurse.
pzb. Natalia"

Doamne ajuta!

Preluat de aici

Interviu cu Dumnezeu...

- Ai vrea sa-mi iei un interviu deci…, zise Dumnezeu.
- Daca ai timp… i-am raspuns. Dumnezeu a zambit.
- Timpul meu este eternitatea…. Ce intrebari ai vrea sa-mi adresezi?
- Ce te surprinde cel mai mult la oameni?
- Faptul ca se plictisesc de copilarie, se grabesc sa creasca… iar apoi tanjesc iar sa fie copii; ca isi pierd sanatatea pentru a face bani… iar apoi isi pierd banii pentru a-si recapata sanatatea. Faptul ca se gandesc cu teama la viitor si uita prezentul iar astfel nu traiesc nici prezentul nici viitorul; ca traiesc ca si cum nu ar muri niciodata si mor ca si cum nu ar fi trait.

Dumnezeu mi-a luat mana si am stat tacuti un timp. Apoi am intrebat:
- Ca parinte, care ar fi cateva dintre lectiile de viata pe care ai dori sa le invete copii tai.
- Sa invete ca dureaza doar cateva secunde sa deschida rani profunde in inima celor pe care ii iubesc… si ca dureaza mai multi ani pentru ca acestea sa se vindece; sa invete ca un om bogat nu este acela care are cel mai mult, ci acela care are nevoie de cel mai putin; sa invete ca exista oameni care ii iubesc dar pur si simplu inca nu stiu sa-si exprime sentimentele; sa invete ca doi oameni se pot uita la acelasi lucru si ca pot sa-l vada in mod diferit; sa invete ca nu este suficient sa-i ierte pe ceilalti si ca, de asemenea, trebuie sa se ierte pe ei insisi.
- Multumesc pentru timpul acordat… am zis umil. Ar mai fi ceva ce ai dori ca oamenii sa stie?
Dumnezeu m-a privit zambind si a spus:
- Doar faptul ca sunt aici, Întotdeauna.

de Octavian Paller

Acatistul Sfinţilor 40 de Mucenici din Sevastia

9 martie

Rugăciunile începătoare

Condacul 1

Apărătoarei întruniri pentru credinţă, Mucenicilor patruzeci, care în iezerul Sevastiei s-au aruncat de închinătorii la idoli, veniţi să prăznuim cu dragoste pomenirea lor. Că vrednici sunt a ne izbăvi de toată primejdia prin rugăciuni către Dumnezeu şi să cântăm:

Bucură-te, ceată prealuminată a Mucenicilor!

Icosul 1

Îngerii din cer cu cununi de cinste s-au arătat sufletelor voastre cele neveştejite de durerea trupului, că suferind răbdaţi asprimea gerului, ca şi tinerii evrei care oarecând văpaia focului privind, cântau: pe Domnul lucrurile lăudaţi-L şi preaînălţaţi-L întru toţi vecii! Pentru aceasta şi noi cântăm aşa:

Bucură-te, turmă a adevăratului Păstor;

Bucură-te, că prin ale Lui învăţături ai aflat mântuirea;

Bucură-te, că prîntr-Însul ţi s-au deschis uşile Raiului;

Bucură-te, că ai dobândit viaţa cea nemuritoare;

Bucură-te, că ai defăimat făgăduinţele barbarilor;

Bucură-te, că te-ai lepădat de cinstea celor necredincioşi;

Bucură-te, în suferinţă cu totul nestrămutată;

Bucură-te, în biruinţă multora neasemănată;

Bucură-te, în lupte desăvârşit neruşinată;

Bucură-te, în ispite fără preget neaplecată;

Bucură-te, că în chinuri ai stat neîntristată;

Bucură-te, visteria lui Hristos cea nedeşartă;

Bucură-te, ceată prealuminată a Mucenicilor!

Condacul al 2-lea

Voievodului ce vă îndeamna din porunca împăratului să aduceţi jertfă capiştii idoleşti, cu un gând i-aţi răspuns, fără sfială: că dacă pentru împăratul cel pământesc, întru razboaie aţi biruit pe vrăjmaşi, cu cât mai vârtos pentru Împăratul cel fără de moarte nevoindu-vă, veţi surpa şi veţi birui a lui răutate, cântând: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Graiurile acestea auzindu-le, Agricola a zis către Sfinţi: una din două stă înaintea voastra să alegeţi: ori zeilor să aduceţi jertfe şi să luaţi mari daruri, ori nesupunându-vă să fiţi din oaste izgoniţi şi pedepsiţi, către care ei au răspuns că "Domnul se îngrijeşte de noi în cele de folos"; pentru aceasta le cântăm:

Bucuraţi-vă, ostaşii lui Hristos;

Bucuraţi-vă, Sfinţilor Mucenici;

Bucuraţi-vă, răbdători de chinuri;

Bucuraţi-vă, cei binecredincioşi şi înţelepti;

Bucuraţi-vă, că aţi defăimat tăgăduinţele netrebnice;

Bucuraţi-vă, că aţi ruşinat pe cei necredincioşi;

Bucuraţi-vă, că aţi luptat împotriva iernii;

Bucuraţi-vă, că aţi năzuit la puterea lui Dumnezeu;

Bucuraţi-vă, că aţi dobândit mila şi dragostea Lui;

Bucuraţi-vă, că s-au scris numele voastre în ceruri;

Bucuraţi-vă, că v-aţi învrednicit de asemenea dar;

Bucuraţi-vă, plinirea rânduielii sfinte;

Bucură-te, ceată prealuminată a Mucenicilor!

Condacul al 3-lea

De vreme ce singur mărturiseşti, au zis Sfinţii ostaşi voievodului, că în mâna noastră stă a dobândi dragostea sau ura ta, să nu ne iubeşti pe noi căci eşti fără de lege şi de întunericul rătăcirii cuprins; ci mila lui Dumnezeu cel atotputernic să fie cu noi, căci Lui Îi cântăm: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Mărturia Sfinţilor umplând de mânie pe păgân, a poruncit ca să-i arunce în temniţă. Iar sfântul Kyrion a zis către dânsul că de la împărat nu ai stăpânire a ne munci, fără numai a cerceta plecările noastre. După care cuvinte, el n-a mai îndrăznit a-i schingiui, însă îndată i-a întemniţat; iar noi, cu evlavie, cântăm aşa:

Bucură-te, Kyrion înţeleptule;

Bucură-te, al frăţiei apărătorule;

Bucură-te, al semeţiei învingătorule;

Bucură-te, nădejdea celor de o credinţă cu tine;

Bucură-te, lauda legii lui Hristos;

Bucură-te, stâlpul Bisericii Răsăritului;

Bucură-te, ocrotitorul cetei tale ;

Bucură-te, risipitorul eresurilor;

Bucură-te, chinuire neclintită;

Bucură-te, vas ales spre mântuire;

Bucură-te, trambiţă insuflată de Duhul Sfânt;

Bucură-te, paza cetei tale;

Bucură-te, ceată prealuminată a Mucenicilor!

Condacul al 4-lea

În temniţă şezând Sfinţii, înţeleptul Kriton nu înceta a-i povăţui zicând că precum cu un suflet şi cu un gând am vieţuit, aşa şi mucenicia să o săvârşim împreună; şi precum am plăcut împăratului celui muritor, aşa şi Celui fără de moarte, Împăratului Hristos Dumnezeu, să ne sârguim a fi iubiţi şi să-I cântăm: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Petrecând ostaşii închişi şapte zile, a opta a venit Licie voievodul, de împăratul trimis, că să-i judece cu Agricola dimpreună. Ei, însă, fără a se înfricoşa, mergând la înfăţişare, se rugau împreună citind psalmul lui David: "Dumnezeule, întru numele Tău mărturiseşte-ne şi întru puterea Ta ne judecă"; iar noi le cântăm acestea:

Bucură-te, turmă mică;

Bucură-te, ceată Sfântă;

Bucură-te, că în cuget ai fost una râvnitoare;

Bucură-te, şi în trup cu un gând pătimitoare;

Bucură-te, în război ageră biruitoare;

Bucură-te, de vrajmaşi vrednică învingătoare;

Bucură-te, a păgânilor stea luminătoare;

Bucură-te, la nevoi tuturor folositoare;

Bucură-te, că în munci ai putut fi răbdătoare;

Bucură-te, că de idoli n-ai vrut a fi pătimitoare;

Bucură-te, de eresuri straşnică prigonitoare;

Bucură-te, creştinilor veşnică apărătoare;

Bucură-te, ceata prealuminată a Mucenicilor!

Condacul al 5-lea

Stând Sfinţii înaintea lui Licie, acesta le-a grăit: voi poate mai mari dregătorii aşteptaţi de la împăratul, eu sunt trimis a vi le da vouă, de vă veţi supune legilor ţării ca să jertfiţi zeilor. Iar Sfântul Candidus i-a răspuns: Nu numai dregătoria nu voim cu asemenea cuvinte, dar şi trupurile noastre vă dăm spre a dobândi dragostea Mântuitorului nostru Hristos, Căruia îi cântăm: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Îndată dar, voievodul a poruncit slujitorilor ce îi păzeau ca să-i lovească cu pietre spre a le astupa gurile; pietrele însă se răsfrângeau şi tot asupra celor ce le azvârleau se întorceau, încăt se ucideau unii pe alţii. O, minune! strigau Sfinţii, întărindu-se în credinţă; iar noi le cântăm:

Bucuraţi-vă, că aţi biruit pe satana;

Bucuraţi-vă, că aţi ruşinat pe Licie;

Bucuraţi-vă, că aţi uimit pe străjerii lui;

Bucuraţi-vă, că aţi îmbărbătat toată oştirea;

Bucuraţi-vă, pentru asemenea mare faptă;

Bucuraţi-vă, că aţi făcut a se minuna popoarele;

Bucuraţi-vă, că aţi luminat înţelegerea privitorilor;

Bucuraţi-vă, că aţi îngrozit pe închinătorii la idoli;

Bucuraţi-vă, că pentru voi s-a arătat puterea Duhului Sfânt;

Bucuraţi-vă, că întru voi a strălucit raza dumnezeirii;

Bucuraţi-vă, că prin voi s-au întors mulţi eretici la credinţă;

Bucuraţi-vă, cei întocmai astăzi cu îngerii;

Bucură-te, ceată prealuminată a Mucenicilor!

Condacul al-6-lea

Voievodul ruşinat văzându-se şi neştiind ce să mai zică, striga către popor că vrajitori sunt. Iar Sfântul Domnus i-a răspuns cu îndrăzneală, că Dumnezeu a voit ca feţele celor fără de ruşine ce hulesc pe Fiul Său, să se zdrobească, şi astfel să cunoască puterea lui Hristos şi să-I cânte: Aliluia!

Icosul al-6-lea

Şi iarăşi ducându-i pe Sfinţi la închisoare, ei se rugau cântând psalmul proorocului ce zice: "Precum sunt ochii slugilor la mâna stăpânilor, aşa sunt ochii noştri către Domnul...". Atunci glasul Domnului a grăit către dânşii zicând: "Cel ce crede întru Mine, de va muri, viu este"; pentru aceasta să-i cinstim şi să zicem aşa:

Bucuraţi-vă, întru Domnul, Care a grăit către voi;

Bucuraţi-vă, cei ce v-aţi învrednicit de asemenea cinste;

Bucuraţi-vă, că v-aţi întărit prin putere de sus;

Bucuraţi-vă, că v-aţi socotit întocmai cu Apostolii;

Bucuraţi-vă, că cuvântul lui Dumnezeu s-a rostit către voi;

Bucuraţi-vă, că Cel ce S-a suit pe Cruce, S-a pogorât şi în temniţă;

Bucuraţi-vă, că Fiul Fecioarei întru voi S-a sălăşluit;

Bucuraţi-vă, că biruitori v-aţi arătat cu puterea Crucii;

Bucuraţi-vă, că Mielul lui Dumnezeu v-a rânduit răbdarea Sa;

Bucuraţi-vă, cântăreţilor de cântări duhovniceşti;

Bucuraţi-vă, organe bine răsunătoare;

Bucuraţi-vă, strune cuvântătoare;

Bucură-te, ceată prealuminată a Mucenicilor!

Condacul al-7-lea

După ce a strălucit ziua cea mult dorită de Sfinţi, s-au dus ei din temniţă înaintea tiranilor, cărora le-au grăit aşa: Faceţi-ne nouă ce veţi voi, că suntem creştini şi nu ne vom închina zeilor voştri. Atunci au văzut ei pe diavolul lângă Agricola stând şi la urechi şoptind. După care, iarăşi cu credinţă au strigat: Aliluia!

Icosul al-7-lea

Neputând a suferi mai mult Agricola şi Licie defăimarea ce le făceau Sfinţii, au poruncit ostaşilor să-i lege şi să-i împingă ca pe o turmă de oi în iezerul de lângă cetatea Sevastiei, că era vifor mare şi nu credeau a răbda asprimea timpului, înconjurându-i cu ostaşi; ei însă cu faţă veselă au primit pedeapsa aceasta, pentru care le cântăm:

Bucuraţi-vă, că aţi ieşit din cetele păgâneşti;

Bucuraţi-vă, că intraţi în legiunile cereşti;

Bucuraţi-vă, că vă gonesc voievozii întunericului;

Bucuraţi-vă, că vă primesc începătorii luminii;

Bucuraţi-vă, că îngerii privindu-vă se veselesc;

Bucuraţi-vă, că diavolii plângând se tânguiesc;

Bucuraţi-vă, că heruvimii vă umbresc sub aripile lor;

Bucuraţi-vă, că puterea iadului se zdrobeşte de sfaturile voastre;

Bucuraţi-vă, că serafimii cântă şi prăznuiesc;

Bucuraţi-vă, că Agricola şi Licie se ocărăsc;

Bucuraţi-vă, că apele Sevastiei v-au spălat de păcate;

Bucuraţi-vă, că în ele aţi primit botezul;

Bucură-te, ceată prealuminată a Mucenicilor!

Condacul al-8-lea

După ceasul întâi din noapte, gerul întărindu-se foarte cumplit, trupurile Sfinţilor îngheţaseră încăt se puteau frânge. Unul, însă, dîntr-înşii, nemaiputând răbda această asprime, fiind slab de credinţă, s-a despărţit de ceata cea sfântă şi a alergat la o baie pe care o făcuse voievodul înadins pe malul iezerului pentru cel care s-ar întoarce din credinţa sa, dar toţi ceilalţi cu un glas ziceau: Aliluia!

Icosul al-8-lea

Punându-se Sfinţii la rugăciune cu smerenie, spre a nu se putea răpi de puterea diavolului, către ceasul al treilea a strălucit peste ei o lumină mare de s-a încălzit văzduhul, gheaţa s-a topit şi apa s-a făcut priincioasă. Iar acel dintre ei care alergase la baie s-a desfăcut ca ceara de căldura focului; pentru care să cântăm Sfinţilor acestea:

Bucuraţi-vă, că aţi îmblânzit stihiile;

Bucuraţi-vă, că iezerul de gheaţă s-a topit;

Bucuraţi-vă, că apele cele amare s-au făcut priincioase;

Bucuraţi-vă, că crivăţul şi-a schimbat puterea sa;

Bucuraţi-vă, că v-aţi izbăvit de iarna suferinţei;

Bucuraţi-vă, că aţi dobândit căldura Raiului;

Bucuraţi-vă, că din întuneric aţi ieşit la lumină;

Bucuraţi-vă, că lepra păcatelor s-a curăţit de pe voi;

Bucuraţi-vă, că Soarele dreptăţii v-a strălucit vouă;

Bucuraţi-vă, că dorinţa barbarilor a rămas ruşinată;

Bucuraţi-vă, că hotărârea voastră a stat nestrămutată;

Bucuraţi-vă, că aţi dobândit dumnezeiasca bunăvoinţă;

Bucură-te, ceată prealuminată a Mucenicilor!

Condacul al-9-lea

În acea vreme mai marele temniţei, văzând lumina şi uitându-se la cer, a văzut treizeci şi nouă de cununi strălucite ca soarele, pogorându-se spre Sfinţi şi înţelegând ca a patruzecea lipsea pentru acel ce se îndoise, a strigat către străjeri aruncându-se în iezer: şi eu mărturisesc pe Hristos de adevăratul Dumnezeu şi îi cânt Lui: Aliluia!

Icosul al-9-lea

Cu această urmare a temnicierului, numărul Mucenicilor împlinindu-se după râduiala de sus hotărâtă, diavolul nemaiputând răbda mărimea de suflet al lor, în chip de om se tânguia pe ţărmuri, zicând: Cum boierii de au lăsat nechinuiţi pe aceşti ostaşi semeţi până a nu-i da în apă; iar noi, pomenind numele lor, cântăm:

Bucură-te, Kyrion;

Bucură-te, Candidus;

Bucură-te, Domnus;

Bucură-te, Hesychius;

Bucură-te, Heraclie;

Bucură-te, Smaragdus;

Bucură-te, Evnoicus;

Bucură-te, Valens;

Bucură-te, Vivian;

Bucură-te, Claudiu;

Bucură-te, Priscus;

Bucură-te, Teodul;

Bucură-te, ceată prealuminată a Mucenicilor!

Condacul al 10-lea

Iar a doua zi venind necuraţii tirani la iezer, au văzut pe Sfinţi vii şi nevătămaţi de asprimea gerului cu temnicierul dimpreună, de care minunându-se mai ales, fiind cel mai credincios slujitor al lor, au întrebat pe ostaşi pricina şi ei le-au povestit ceea ce urmase după lumină, şi cum s-a aruncat în apă, mărturisind pe Hristos şi cântând: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Atunci tiranii de mânie umplându-se, au poruncit ca legându-i să-i tragă spre mal şi ducându-i la locul cel de muncă, au judecat ca să le sfărâme gleznele cu ciocane, care muncă săvârşindu-se cu multă cruzime, maica unuia din Sfinţi ce se numea Meliton şi era tânăr foarte, întâmplându-se de faţă, cu jale mare îl imbărbăta, strigând către dânsul şi către ceilalţi:

Bucură-te, fiul meu cel iubit care astăzi te preaslăveşti;

Bucură-te, Ioane, mult răbdătorule;

Bucură-te, Eutihie, înţeleptule;

Bucură-te, Xanthius, îndreptătorule;

Bucură-te, Aelian, preafericitule;

Bucură-te, Sisinnius, cel viteaz;

Bucură-te, Aggias, de Dumnezeu iubite;

Bucură-te, Meletie, primitorule de străini;

Bucură-te, Flaviu, cel cu nume mare;

Bucură-te, Acacius, fără de răutate;

Bucură-te, Ecdicius, învăţătorule;

Bucură-te, Lisimah, de vrăjmaşi risipitor;

Bucură-te, ceată prealuminată a Mucenicilor!

Condacul al 11-lea

Când Mucenicii erau chinuiţi de ostaşi, gura lor nu înceta a rosti rugăciunea aceasta: Sufletul nostru ca o pasăre s-a izbăvit din cursa vânătorilor; cursa s-a sfărâmat şi noi ne-am izbăvit; ajutorul nostru este întru numele Domnului; şi aşa grăind şi-au dat sufletul în mâinile lui Hristos cântând: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Dar după ce s-au săvârşit din viaţă ca nişte jertfe ale lui Hristos, voievozii întunericului au poruncit slugilor să pună trupurile Sfinţilor în căruţe şi să le ducă la ardere, spre a nu rămâne creştinilor nici o nădejde de mângâiere, neştiind ce va urma. Noi însă, slăvindu-i, cântăm acestea:

Bucură-te, Alexandru, apărătorule;

Bucură-te, Ilie, cu Tezviteanul petrecătorule;

Bucură-te, Gorgonius, lauda Armeniei;

Bucură-te, Teofil, alesul lui Dumnezeu;

Bucură-te, Domiţian, cuviosule;

Bucură-te, Gaius, preafericitule;

Bucură-te, Leontie, mândria împărăţilor;

Bucură-te, Atanasie, dulceaţa preoţilor;

Bucură-te, Chiril, mângâietorule;

Bucură-te, Sacerdon, preaminunate;

Bucură-te, Nicolae, cel milostiv;

Bucură-te, Valeriu, stegarul credinţei;

Bucură-te, ceată prealuminată a Mucenicilor!

Condacul al 12-lea

Şi după ce s-au săvârşit Sfinţii, acel mai tânăr, Meliton, dând încă semne de viaţă, tiranii au poruncit să nu-l ducă la ardere, voind încă să-l mai muncească; maica sa, însă, ridicându-l pe umerii ei, l-a dus la ceilalţi, ca dimpreună să se topească trupurile lor; însă pe drum şi-a dat sufletul cântând: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Nici focul, nici apele n-au putut mistui Sfintele Moaşte ale Mucenicilor. Că, arzând lemnele, oasele lor au rămas nevătămate. Şi în apă aruncându-i, a treia zi s-au arătat episcopului Armeniei, anume Petru, la mijlocul nopţii, ca nişte lumini strălucind, de unde i-au scos şi i-au aşezat la locuri de cinste, cântând:

Bucură-te, Philoctemon, iubitorule de cinste;

Bucură-te, Severian, făcătorule de minuni;

Bucură-te, Chudion, mângâierea bolnavilor;

Bucură-te, Agalae, bucuria celor întristaţi;

Bucuraţi-vă, stele neapuse ale Armeniei;

Bucuraţi-vă, crini neveştejiţi ai Sevastiei;

Bucuraţi-vă, că numele voastre s-au scris în ceruri;

Bucuraţi-vă, că v-aţi încununat prin îngeri;

Bucuraţi-vă, că aţi surpat puterea idolească;

Bucuraţi-vă, că aţi sporit gloria creştinească;

Bucuraţi-vă, odraslele nemuritoare;

Bucuraţi-vă, oastea cea biruitoare;

Bucură-te, ceată prealuminată a Mucenicilor!

Condacul al 13-lea

O, de trei ori fericită şi preanevinovată ceată a Mucenicilor! Ţie ne rugăm, grăbeşte de întăreşte credinţa noastră cu ajutorul tău cel Sfânt, ca printr-însa să dobândim cele de folos, cu milă dumnezeiască, ferindu-ne de dureri, de boli, de primejdii şi de alte răutăţi, ca împreună cu tine să cântăm: Aliluia! ( de 3 ori )

Apoi iarăşi se zic Icosul 1 şi Condacul 1

O frumoasă vedenie cerească (11)

- Spune-mi Sfinte Mihaile, ce păcat au creştinii care dau răului pe fraţii lor în lume?
- Tot creştinul care dă răului pe altul, pe sine se dă. Copilul când se botează e armat cu patru puteri spirituale: Lumina Duhului Sfânt, Crucea, Îngerul păzitor şi sufletul lui. Un om cât trăieşte , e condus de aceste puteri până la moarte. Tot creştinul când dă răului pe altul, dă răului patru puteri spirituale sfinte. Nici un creştin nu poate să dea la răi pe altul, că nu e făptura mâinilor lui, ci a Domnului, el se dă pe sine însuşi.
- Spune-mi Sfinte Mihaile, cum să învăţ eu lumea să scape de acest păcat care este foarte mult răspândit?
- Tu să înveţi lumea aşa: când un creştin se ceartă cu un frate al său, ori în ce loc s-ar afla şi-l dă răului, cum se desparte şi nu mai vede pe acela, să-şi aleagă loc ascuns şi plecând genunchii să zică cu lacrimi: Iartă-mi Doamne greşeala ce făcui de dădui răului, pe fratele meu, cutare...numindu-l cu numele şi iartă-l şi pe el, căci eu îl iert din tot sufletul, în numele Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh, amin!.(...)Creştinul cât trăieşte în lume, e dator să-şi întocmească rugăciune către mulţi Sfinţi şi puteri cereşti. Câţi Sfinţi pomeneşte el în rugăciune când se roagă, toţi se roagă pentru el în clipa aceia Domnului şi la moartea lui pe toţi îi are ca apărători.
- Spune-mi Sfinte Mihaile, ce păcat au creştinii care urăsc Biserica?
- Scris este în carte şi cântă în strană cântăreţul la biserică în fiecare duminică şi sărbătoare: "Cei ce urăsc Sionul ruşinaţi veţi fi de Domnul, căci precum iarba de foc, aşa veţi fi uscaţi." Sionul este Biserica Domnului şi toţi creştinii care urăsc Biserica, la ziua judecăţii vor fi arşi ca iarba de foc. Ioane noi mergem acum iar în lume, este aproape ziuă.
- Cum Sfinte Mihaile, la noi în lume nu e ziuă acum?
- Nu, este aproape ziuă, mai este un ceas şi jumătate.
- Şi cum putem noi sosi în lume într-un ceas şi jumătate, sfinte Mihaile?
- Acum zburăm pe clipe, vezi tu locul tău Ioane? Locul tău, este simplu împodobit, că tu ai avut multe greşeli în lume, tu să mulţumeşti Domnului că ţi-a ales loc între aleşii Sfinţiei sale şi acum mergând în lume să fii tare stăruitor în rugăciuni cu privegheri noaptea, în învăţături, în scrieri şi în alte fapte bune, ca atunci când vei veni pe veci aici, să găseşti locul tău mult luminat şi împodobit, că ai auzit cuvântul Domnului: "stea de stea cu slava sa". Sărută-ţi locul Ioane, timpul e de plecare.
- Mi-am sărutat cu lacrimi Crucea care lumina ca un soare în odaia mea şi cu lacrimi şiroaie am zburat cu Îngerul prin grădina cea minunată.
După un lung zbor printre pomi frumoşi şi odăiţe, ne-am pomenit în faţa unei mese frumos împodobite. Era masa ca din piatră de marmură frumos înflorată, ale cărei capete nu se vedeau. masa avea de jur împrejur scaune cu perniţe roşii neîntrerupte. Pe masă erau castroane ca de marmură, frumos înflorate fixate în masă, nu se mişcau, în castroane era mâncare ca iaurtul, bobiţe mici. Pâinea pe masă era cum e pâinea noastră de un kilogram, albă însă ca zăpada. Sticluţe cu băutură şi ceşti mici, cuţit şi linguriţă mică, aşa era împodobită toată masa. Am stat la masă şi Sfântul mi-a zis să spun Tatăl Nostru. După terminarea rugăciunii mi-a dat cuţit în mână, zicându-mi:
- Ţine Ioane cuţit şi taie din pâinea Tatălui tău, Căruia tu ai servit cu drag în viaţă cu rugăciuni şi fapte bune. Ai să guşti din fiecare mâncare odată, dar foarte puţin.
- Am luat cuţit din mâna Îngerului şi cu mare frică închinându-mă, am tăiat din pâinea cerească o bucăţică cât o anaforă din lume. Când am pus-o cu frică pe buzele mele, s-a topit ca o rouă, mirosuri slăvitoare şi lumina m-au înconjurat. Când am luat cu linguriţa din castron o singură bobiţă s-a topit la fel. Când am gustat dintr-o mică ceaşcă din băutura aceea, m-a luminat şi m-a slăvit cu totul. Când m-am uitat, pe masă crescuseră toate la loc. În clipa aceea au înconjurat masa sfântă mulţime de îngeri, grupuri, grupuri şi întrebau pe Sfîntul meu purtător ce e cu mine acolo. Sfîntul le spunea despre mine, însă în limbă străină, că eu nu înţelegeam. Sfinţii îngeri m-au mângâiat toţi cu cuvinte zicându-mi:
- Ioane, tu mergi iar în lume, să fii stăruitor în lucrarea ce Domnul ţi-a încredinţat şi n rugăciuni stricte cu metanii la pământ, întreit de cum ai făcut tu până acum. Să-ţi petreci toată viaţa dăruită ţie de Domnul, învăţând, scriind şi rugându-te, ca venind pe veci aici, să găseşti locul tău mult luminat şi împodobit.
Eu cu lacrimi răspundeam către îngeri.
- Voi lupta Sfinţii mei Îngeraşi, dar şi sfinţiile voastre să mă ajutaţi!.
- Te-a, ajutat noi pe tine Ioane, cînd nu văzuşi chipurile noastre, dar şi tu să înveţi neîncetat pe creştini ca la orice rugăciune ce fac, să pomenească şi numele nostru, cu 3 închinăciuni sau cu 3 metanii, zicând: "Milostivi să-mi fiţi mie toţi Sfinţii îngeraşi din ceruri" că multă grijă avem de voi, creştinii şi puţini creştini sunt care cheamă numele nostru în rugăciune.
În clipa aceea Sfântul Mihail m-a prins de mână, zicându-mi:
- Acum e gata plecarea Ioane, părăsim raiul sfânt şi mergem în lumea vremelnică.
- Vă las îngeri luminaţi în slava raiului dulcelui Iisus şi eu plec în lumea rea şi plină de necazuri.
- Cu noi eşti Ioane şi noi cu tine.
Am zburat cu Îngerul de la acea masă cerească, am trecut ca fulgerul printre locaşurile cele minunate de acolo, am sosit fără veste la poarta cetăţii am văzut cu cunoştinţă clară feţele Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel şi am zburat spre pământ, unde m-i se părea un mare întuneric.
După un zbor necunoscut, m-a oprit Sfântul în loc şi mi-a zis:
- Ioane, peste o clipă te deştepţi în casa ta, cu mâinile pe pătura cu care ai fost învelit, te scoli la fereastră, îţi faci 3 închinăciuni şi rămâi om în toată conştiinţa, cum ai fost în lume. Tot ce ai văzut şi ai auzit în această noapte, rămân ca o carte în inima ta, toată viaţa ta. Ai tăi în casă dorm toţi, tu cu voce tare îi vei scula să-ţi aprindă lumina, şi când ţi-or aprinde lumina îi întrebi cum ai dormit tu, dar ei nu ştiu să zică nimic, toţi au dormit nepomeniţi. Te scoli sănătos, uşurat de boală, mai târziu vei vorbi în mai multe biserici, tot ce ţi s-a spus ţie în această noapte. Prin aleşii Domnului vor ieşi cărţi în numele tău. Ti vei predica toaă viaţa ta arătat şi fără teamă.
- Vai, Sfinte Mihaile! ce voi face eu când voi ieşi să învăţ între preoţi şi învăţaţii religiei?
- Toţi învăţaţii religiei te vor iubi şi asculta pe tine, căci tot ce ai dat în dar, de la Domnul este în legătură cu Sfânta Scriptură. Numai cei necredincioşi vor fugi ca să nu te audă. Sărută-mi Ioane haina, acum eşti în casă!.
Am sărutat haina Sfântului şi o minune!, m-am pomenit în sărmana mea casă cu mâinile pe pătura cu care eram învelit. M-am ridicat la fereastră, am făcut 3 închinăciuni, m-am uitat pe fereastră, am văzut zori de ziuă şi tot ce văzusem şi auzisem în acea noapte sfântă, au rămas ca o carte în sufletul meu. Am strigat cu voce soţia, să-mi aprindă lumina, căci ei dormeau toţi. I-am întrebat cum am dormit şi ei au spus că nimic nu ştiu, atunci le-am spus toată vedenia şi că sunt sănătos din acea clipă. Rog pe Domnul nostru Iisus Hristos, să armeze cu Duh Sfânt pe toţi câţi vor citi aceste cuvinte sfinte descoperite mie de Domnul şi să-i învrednicească a lucra bărbăteşte cele spuse de Domnul şi de Sfântul Mihail aici prin gura mea, nevrednicul, şi să ne învrednicească Domnul la ziua judecăţii în grădinile raiului binecuvântate, pe care Sfinţia Sa le-a câştigat prin patimile Sale pentru noi.

Celelalte părţi:

O frumoasă vedenie cerească (1)
O frumoasă vedenie cerească (2)
O frumoasă vedenie cerească (3)
O frumoasă vedenie cerească (4)
O frumoasă vedenie cerească (5)
O frumoasă vedenie cerească (6)
O frumoasă vedenie cerească (7)
O frumoasă vedenie cerească (8)
O frumoasă vedenie cerească (9)
O frumoasă vedenie cerească (10)

Sursa: "Puterea rugăciunii", editura "Bunavestire", Bacău, 2006