O, Sfinte al lui Dumnezeu şi făcătorule de minuni Benedicte, cine va putea cu adevărat să spună ostenelile tale cele din toată viaţa ta? De aceea mai mult te-ai sârguit de a ascunde isprăvile cele duhovniceşti decât a le arăta. Ai urât slava lumii şi ai fugit de dânsa până ce Dumnezeu a binevoit a te descoperi şi la vreme a te pune în sfeşnicul Bisericii Sale spre folosul monahilor şi al tuturor creştinilor. Cu multe daruri de la Dumnezeu ai fost împodobit şi ca un soare duhovnicesc în lume ai strălucit. Te-ai arătat desăvârşit în lucrarea tuturor faptelor bune şi prin pilda vieţii, mai mult decât prin vorbe, pe ucenicii tăi la calea mântuirii i-ai povăţuit. Tu, pe Dumnezeu din toată inima L-ai iubit şi, crucea ostenelilor şi a răbdării o ai dus până la sfârşit. Aceasta înţelegând, noi nevrednicii, despre sfânta ta viaţă şi crezând că mare îndrăzneală ai către Prea Bunul Dumnezeu, venim cu rugăminte către tine, să te rogi, ca prin mila Domnului şi prin sfintele tale rugăciuni, să dobândim milă şi iertare în toată viaţa noastră, în vremea sfârşitului şi în ziua judecăţii de apoi. Amin.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu