Rugăciunile începătoare
Condacul 1
Ca pe un crainic mare al voii Celui-Preaînalt şi ca pe o călăuză binecuvântată a neamului omenesc spre Hristos, Domnul vieţii şi al învierii, cinstimu-te, Sfinte Voievoade Gavriil, şi închinămu-ne credincioşiei tale ca unei icoane cereşti a slujirii celei fără de preget, strigându-ţi ţie cu glasul evlaviei dreptmăritoare:
Bucură-te, Gavriile, mare binevestitor!
Icosul 1
Cu cei şapte sfinţi îngeri care văd faţa lui Dumnezeu şi duc rugăciunile drepţilor dinaintea Tronului ceresc tu întru mare cinste te numeri şi fără de istov te osteneşti să ne aduci nouă, celor în trup vieţuitori, veştile rânduielilor şi milelor de sus, temeluind nădejdea mântuirii după care toată firea suspină, drept care şi noi, cunoscând prin tine puterea lui Dumnezeu, ca de un foc al credinţei ne aprindem de îngereasca ta lumină şi cu grai cucernic te grăim, zicând:
Bucură-te, cel ce-n faţa Domnului cu cinste şezi;
Bucură-te, proslăvire care nu te-mpuţinezi;
Bucură-te, glas de taină al oştirilor de sus;
Bucură-te, că prin tine s-a vestit Hristos Iisus;
Bucură-te, că Fecioarei dinainte i-ai stătut;
Bucură-te, logofătul Celui fără de-nceput;
Bucură-te, Gavriile, mare binevestitor!
Condacul 2
Înaintea celor văzute şi cu trup dăruite, a fost voia lui Dumnezeu să le aducă în fiinţă pe cele nevăzute şi slobode de trup, ca pe o oştire slujitoare, să vegheze cerurile şi pământul, smerite Sfatului de Taină al Sfintei Treimi, Căreia şi noi ne închinăm şi-I aducem slavă în tot ceasul, după pilda îngereştilor cete, întru cuminecarea duhului cântând: Aliluia!
Icosul 2
Iar îngerului care s-a trufit, voind sa troneze pe norii cerului şi asemenea lui Dumnezeu să împărăţească, osândă i s-a făcut răzvrătirea lui şi-n beznele adâncului a fost alungat. Şi tu martor eşti, Gavriile Voievoade, al dreptăţii ce s-a făcut în cer, prin sabia de foc a lui Mihail, cu care dimpreună eşti cinstit. De aceea şi noi, râvnitori a urma ţie şi îngerescului Sobor, rugămu-te să ne fii întru toate luminător şi să porţi la Domnul rugăciunile celor ce cu inima curată îţi grăiesc ţie unele ca acestea:
Bucură-te, puritate niciodată întinată;
Bucură-te, măreţie ce-n smerenie se arată;
Bucură-te, că prin tine mântuirea s-a vestit;
Bucură-te, cel de turma credincioşilor cinstit;
Bucură-te, Voievoade al Soborului ceresc;
Bucură-te, aripi repezi, care nu mai prididesc;
Bucură-te, Gavriile, mare binevestitor!
Condacul 3
Doamne, Cel ce ai pus pe cele văzute în paza celor nevăzute şi ne-ai luminat nouă, celor căzuţi în păcat, calea izbăvirii, din vechime şi până la plinirea Legii în har şi în adevăr, şi care până la sfârşitul veacurilor ne-ai trimis nouă Mângâietor, înfiindu-ne milei Tale celei bogate, primeşte prinosul rugăciunilor noastre şi de măsura cea îngerească învredniceşte-ne pe noi, cei ce glas înălţăm către Tine, zicând: Aliluia !
Icosul 3
Lui Daniil proorocul vedenie i s-a arătat despre sfârşitul veacurilor şi glas de sus a poruncit lui Gavriil, Arhanghelul tălmăcitor al tainelor dumnezeieşti, să-i tâlcuiască vedenia, spre veşnica pomenire. Iar acela, cu chip de om înfăţişându-se, semnele i le-a desluşit, zicând: “Ia aminte, fiul omului!”. Dinaintea aceluia şi noi ne cutremurăm, ca Daniil odinioară, şi cinstire îi aducem ca unui sol ceresc, grăind către dânsul, într-un duh şi cu un glas:
Bucură-te, strălucire care nu mai înserezi;
Bucură-te, pârgă nouă a edenicei amiezi;
Bucură-te, cel prin care Daniil văzu departe;
Bucură-te, că prin tine harul Duhului se împarte;
Bucură-te, că vestit-ai calea prin Ioan deschisă;
Bucură-te, că slujit-ai Evanghelia promisă;
Bucură-te, Gavriile, mare binevestitor!
Condacul 4
Unul şi acelaşi a descoperit Sfintei Ana că va naşte la bătrâneţele ei. Unul şi acelaşi a hrănit-o în Templu pe Fecioara cea între toate aleasă. Unul şi acelaşi l-a încredinţat pe Zaharia că Elisabeta va naşte pe Ioan, Înainte-mergătorul, care îngerul Pustiei se va numi. Unul şi acelaşi a binevestit Mariei, zicând: “Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei. Duhul Sfânt Se va pogorâ peste tine şi puterea Celui-Preaînalt te va umbri. Vei naşte fiu şi vei chema numele lui Iisus. Acesta va fi mare şi Fiul Celui-Preaînalt se va chema”. Iar noi acestea ştiindu-le şi cu credinţă mărturisindu-le, pe Dumnezeu îl preamărim pentru toate, strigând: Aliluia !
Icosul 4
Şi auzind Fecioara cuvântul îngerului Gavriil, şi crezând nesmintit că la Dumnezeu toate sunt cu putinţă, s-a smerit voii celei de sus, încuviinţându-se zămislirii fără de sămânţă şi naşterii fără de stricăciune, prin care ne-a venit mântuirea cea dintru început făgăduită. Iar noi, căutând a urma în credinţă celei ce a zis: “Fie mie după cuvântul tău!”, laolaltă lui Dumnezeu ne plecăm şi binevestitorului Său îi grăim, iarăşi şi iarăşi:
Bucură-te, bucuria minunatelor pliniri;
Bucură-te, caier tainic al cucernicei iubiri;
Bucură-te, care noaptea o prefaci în zori de lume;
Bucură-te, care-ntâiul I-ai spus Domnului pe nume;
Bucură-te, că primită fusese a cerului solie;
Bucură-te, că Maria zise preasmerită:”Fie!”;
Bucură-te, Gavriile, mare binevestitor!
Condacul 5
Preamărit eşti, Doamne Dumnezeul părinţilor noştri, Cel ce pentru mântuirea noastră Te-ai întrupat de la Duhul Sfânt şi din Maria Fecioară şi Te-ai făcut om. Şi ai îndurat pentru noi patimă, răstignire şi moarte, iar a treia zi ai înviat din morţi, făcându-te temei şi arvună dumnezeiască a învierii celei de obşte. De aceea noi, necurmat, dimpreună cu îngerii şi cu sfinţii din ceruri, slavă îţi înălţăm şi zicem: Aliluia !
Icosul 5
După cuvântul Arhanghelului, Fecioara a zămislit de la Duhul Sfânt şi a născut pe Mântuitorul şi Lumina lumii, pe Hristos, Răsăritul cel de Sus, întru Care iubirea şi puterea Sfintei Treimi ni s-au arătat nouă întregi, în veac şi în vecii vecilor. Iară noi, pe Dumnezeu cel în Treime slăvindu-L, nici pe minunat crainicul Său nu-l uităm, ci cu cinste îl pomenim, grăindu-i întru dreptate:
Bucură-te, crăinicia Răsăritului cel mare;
Bucură-te, îngereasca voii voilor strigare;
Bucură-te, că prin tine harul Domnului se-arată;
Bucură-te, vrednicie cu nimic asemănată;
Bucură-te, fulger tainic între ceruri şi pământ;
Bucură-te, părtăşia plinătăţii-ntru Cuvânt;
Bucură-te, Gavriile, mare binevestitor!
Condacul 6
Ferice de cei ce, în trup fiind, viaţă îngerească duc! Că Dumnezeu, în purtarea Lui de grijă, trimite pe îngerii Săi să ne ocrotească şi să ne pilduiască întru curăţie şi credincioşie, ca să ne învrednicim noi, lucrându-ne desăvârşirea, de împărăţia cea mai dinainte pregătită nouă, unde înşine vom fi ca îngerii lui Dumnezeu în cer, şi chiar mai presus de îngeri chemaţi. Deci Ziditorului văzutelor şi nevăzutelor să-I aducem prinos fără de prihană inimile noastre şi cu rost de sfinţenie să zicem: Aliluia !
Icosul 6
Cel ce pe Fecioara mai dinainte o vestise de naşterea lui Hristos, fericind-o ca pe o lamură a lumii, ce mai presus de îngeri s-a ridicat, acelaşi a strigat celei pline de dar: “Preacurată Fecioară, bucură-te, şi iarăşi zic: bucurăte, căci Fiul tău a înviat a treia zi din mormânt. Luminează-te, luminează-te, Noule Ierusalime, că slava Domnului peste tine a răsărit. Saltă, saltă de-acum şi te bucură, Sioane, iar tu, Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, veseleşte-te întru învierea Celui născut al tău!”. Acestuia, care bucuria cea mare a vestit-o oarecând, să-i strigăm şi noi, cu aceeaşi bucurie:
Bucură-te, că strigat-ai celei doldora de dar;
Bucură-te, îndulcitorul feciorescului amar;
Bucură-te, mângâierea Născătoarei de Hristos;
Bucură-te, purtătorul îngerescului prinos;
Bucură-te, cu întregul nevăzutelor alai;
Bucură-te, care-n ceruri întreită slavă dai;
Bucură-te, Gavriile, mare binevestitor!
Condacul 7
O, minunat alai îngeresc, care-n ceruri aduci neîncetat întreită slăvire, zicând: “Sfânt, Sfânt, Sfânt este Domnul Savaot. Pline-s cerul şi pământul de mărirea Sa!”, iar asupra lumii, porunca lui Dumnezeu plinind-o, în chip tainic veghezi şi de toată dreptatea te bucuri, fii pururea însoţitor plin de bunătate al neamului nostru şi tot sufletul creştinesc luminează-l pe calea rugăciunii, a dragostei şi a osârdiei slujitoare, că una să fim cu toţii întru Hristos şi răpiţi în bucuria Duhului să zicem: Aliluia!
Icosul 7
Sfântului Arhanghel Gavriil, cu Mihail întâistătător al Soborului Puterilor cereşti celor fără de trup, cuvine-se să-i aducem cinstire şi să urmăm dreptăţii lui, asemenea părinţilor noştri, pe care din neam în neam i-a călăuzit, de la patriarhi şi prooroci până la Maica Domnului şi de la Apostoli până la sfinţii cei mai aproape de noi. De aceea, să nu prididim a ne ruga în tot locul şi în toată vremea, iar acum mai cu înflăcărare să glăsuim către el:
Bucură-te, a îngerimii frunte binecuvântată;
Bucură-te, duh ce-n chipul omenimii se arată;
Bucură-te, care ai adus Născătoarei imn din cer;
Bucură-te, că şi sfinţii ajutorul tău îl cer;
Bucură-te, că din piatră bun izvor ai izvodit;
Bucură-te, dărnicia creştinescului zenit;
Bucură-te, Gavriile, mare binevestitor!
Condacul 8
Rugăciunile noastre primindu-le, Sfinte Voievoade Gavriil, ca pe o umilă ofrandă poartă-le dinaintea Dumnezeului celui viu şi adaugă-le lor puterea ta mijlocitoare, că noi la tine nădăjduim şi la tot ajutorul îngeresc pe care Dumnezeu l-a rânduit oamenilor, după bunătatea şi înţelepciunea Lui. În genunchi cerşind îndurare pentru puţinătatea şi neputinţele noastre, dumnezeieştii Pronii ne încredinţăm întregi, cu sufletele şi cu trupurile deopotrivă, şi, laolaltă cu cetele cereşti, Dumnezeului Oştirilor celor de sus îndelung îi cântăm: Aliluia!
Icosul 8
Preafericit eşti tu, Gavriile, slujitorule al Dreptăţii şi Milei prisositoare, care faci cunoscute oamenilor hotărârile voinţei dumnezeieşti şi stai pururea gata, cu tot Soborul cel întraripat, să plineşti poruncile Celui Vechi de Zile! Pentru aceasta, creştinii te cinstesc şi te laudă, şi binenădăjduiesc în sprijinul tău, iar noi, nevrednicii, în ceasul acesta numele tău cel plin de putere îl chemăm, strigându-ţi din tot sufletul şi din tot cugetul nostru unele ca acestea:
Bucură-te, ducătorul rugăciunilor la cer;
Bucură-te, încredinţare despre cele ce nu pier;
Bucură-te, că cetit-ai în vedenii de profet;
Bucură-te, strălumină pogorâtă-n Nazaret;
Bucură-te, că lui Iosif desluşire i-ai adus;
Bucură-te, că Maria zămislit-a pe Iisus;
Bucură-te, Gavriile, mare binevestitor!
Condacul 9
Hristos, Domnul şi Mântuitorul nostru, în fel şi chip a fost vestit oamenilor încă din vechime, prin îngeri şi prooroci. Iar Gavriil, îngerescul Voievod, fruntea vestitorilor a fost, şi pavăză cerească Fecioarei din Nazaret, şi straja dumnezeiescului Mire. Şi toate întocmai au fost precum le-a grăit, la vremea de Dumnezeu hărăzită, ca să se întărească credinţa cea râvnitoare şi nădejdea celor ce au strigat şi strigă: Aliluia!
Icosul 9
Întru totul vrednic de laudă eşti, Sfinte Voievoade Gavriil, că ţie ţi-au fost încredinţate mai înainte tainele Sfatului dumnezeiesc şi crainic ales ai fost dintre miriade de îngeri, dâră de lumină făcând între cer şi pământ, că şi prin aceasta să se preamărească Treimea cea Sfântă şi de grijă purtătoare, căci slava Stăpânului şi în râvna slugii străluceşte. Drept care şi noi, cu înfiorată cucernicie, cuvinte precum acestea din darul Cuvântului îţi grăim
Bucură-te, măiestatea cerului înflăcărată;
Bucură-te, care-n slavă precum vulturul dai roată;
Bucură-te, strălucire care soarele-l întreci;
Bucură-te, destăinarea tăinuitelor poteci;
Bucură-te, ascultare fără preget şi clintire;
Bucură-te, că prieten eşti al veşnicului Mire;
Bucură-te, Gavriile, mare binevestitor!
Condacul 10
O, Doamne Dumnezeule, Atotţiitorule, Făcătorul tuturor celor văzute şi nevăzute, Cel ce veşniceşti între oştiri fără de număr şi după Care toate se cer, de la răsărit până la apus şi de pe pământ până în tării, că Tu eşti viaţa şi rostul şi plinătatea lor, dă-ne şi nouă duh sârguitor şi limbi ca de foc, să preamărim acum şi pururea numele Tău cel sfânt, şi rânduielile Tale fără greş să le păzim, şi cu îngerii să-ţi cântăm înmiit: Aliluia!
Icosul 10
Ce fericire şi cinste poate fi mai mare decât aceea de a contempla fără de vreme slava cea neapropiată a Sfintei Treimi şi de a sluji Voinţei dumnezeieşti celei una şi atoateorânduitoare, din care cele de sus şi cele de jos îşi au fiinţa lor? În fericirea şi în cinstea aceasta aflându-te, Gavriile Voievoade, cum nu te-am ferici şi nu te-am cinsti noi, cei ce ne ostenim în trup spre împărăţia cea fără de sfârşit a lui Dumnezeu şi nădăjduim la tine cu nădejde mare, ca să ne fii nouă tainic sprijinitor pe calea cea strâmtă a mântuirii? Drept care iară şi iară cuvios îţi grăim:
Bucură-te, sârguinţă de când lumea lucrătoare;
Bucură-te, că iubirea din adâncuri te dogoare;
Bucură-te, mărturia hotărâtelor soroace;
Bucură-te, că prin tine voia Domnului se face;
Bucură-te, că Treimea o contempli îndeaproape;
Bucură-te, bucurie care nu ne mai încape;
Bucură-te, Gavriile, mare binevestitor!
Condacul 11
Dumnezeu cel Unul şi întreit, cu înţelepciunea Lui cea neajunsă, oştire slujitoare a rânduit în cer, miriade de miriade, şi toate cele văzute prin cele nevăzute tainic se păzesc. Cutremură-te, omule, şi măsură îngerească agoniseşte-ţi ţie, că Dumnezeu, în bunătatea Sa fără de seamăn şi în nemărginita Lui dărnicie, la desăvârşirea făpturii dintru început te-a chemat, că înger nefiind, cu îngerii să te întreci, întru smerită ascultare, şi cu ei laolaltă să cânţi Celui de trei ori Sfânt: Aliluia!
Icosul 11
Aducând noi mulţămită şi slavă Celui ce îngerii Şi-i trimite din înalt, pe tine, trimisule fără de trup care în chip de om te-ai arătat odinioară, ca un de mai înainte crainic al lui Hristos, vestind celor aleşi mântuirea ce avea să vie şi păzindu-i pe ei de toată urgia potrivnicului, cu bucurie te cinstim, putere sfântă şi sfinţitoare, şi-i fericim pe cei laolaltă cu tine, iar gurile noastre se umplu de lauda ta, zicând:
Bucură-te, care-n ceruri întreită-nalţi cântare;
Bucură-te, a celor sfinte strajă mărturisitoare;
Bucură-te, cel ce-n cinste eşti cu Mihail de-o seamă;
Bucură-te, leac angelic de-ndoială şi de teamă;
Bucură-te, care-n nume porţi a cerului tărie;
Bucură-te, bogoslovul veacului ce va să vie;
Bucură-te, Gavriile, mare binevestitor!
Condacul 12
Neînserată este slava şi fără de margini mila Domnului şi Dumnezeului nostru, iubirea Lui peste toţi şi peste toate ca un cort se întinde, iar căile cele ascunse ale lucrării Lui ce minte îngerească sau omenească poate în de tot să le cuprindă? De cine ne vom teme, dară, când cu noi este Dumnezeu? Ascultaţi, neamuri, şi preamăriţi Preasfânta Treime cea deofiinţă şi nedespărţită, pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Duhul Sfânt, cu fără de numărul oştirilor celor de sus laolaltă cântând: Aliluia !
Icosul 12
În minunata şi înfricoşata vedenie a celor de pe urmă, la ruperea celei de-a şaptea peceţi, văzut-a Sfântul Ioan Bogoslovul pe cei şapte îngeri care stau dinaintea Celui-Preaînalt şi care au să sufle pe rând în trâmbiţele Dreptăţii, vestind plinirea celor ce trebuie să fie. Deci şi noi, nevrednicii, înfricoşându-ne până mai este vreme şi pocăindu-ne de atâta întuneric de păcate, celui desăvârşit întru slujire, glas înălţând, să-i cântăm cu înmulţită nădejde:
Bucură-te, proslăvire a treimicului Sfat;
Bucură-te, al voii sfinte mesager întraripat;
Bucură-te, ajutorul celor ce spre ceruri strigă;
Bucură-te, că-ntre îngeri şi-ntre oameni eşti verigă;
Bucură-te, înfricoşata beznelor de jos certare;
Bucură-te, că măsură eşti a râvnei slujitoare;
Bucură-te, Gavriile, mare binevestitor!
Condacul 13
O, Gavriile, Arhanghel al luminii line, care celor de demult le-ai desluşit calea şi le-ai vestit soroacele, care neîncetat veghezi peste faţa pământului prin dumnezeiască rânduială, care la sfârşitul veacurilor cu Dreptul Judecător vei fi la înnoirea lumii, cercetează-ne şi pe noi, nevrednicii veacului acestuia, şi păzeşte-ne de vrăjmaşii noştri văzuţi şi nevăzuţi, de tagma lui Irod şi de tagma Satanei, ca să nu ne smintim şi să nu ne pierdem, ci să dobândim şi noi cetăţenia Ierusalimului ceresc, unde laolaltă cu îngerii şi cu sfinţii să veşnicim cântând: Aliluia! (de 3 ori)
Apoi se zic iarăşi Icosul 1 şi Condacul 1
şi această rugăciune
şi se face Otpustul
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu