Mărturie în cuvânt şi chip - Olga Greceanu

O lucrare-manuscris de excepţie a Olgăi Greceanu, aflată în Biblioteca Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a fost făcută recent cunoscută publicului larg, odată cu lansarea celor trei volume ale operei intitulate “Mărturie în cuvânt şi chip – Vocabular al credinţei şi vieţii spirituale”, rod al trudei de aproape 30 de ani a pictoriţei. În această ediţie tipărită, apărută la Editura Institututului Biblic şi de Misiune Ortodoxă al Patriarhiei Române, cu binecuvântarea şi cuvântul înainte al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, sunt cuprinse integral cele opt volume de manuscris purtând iniţial titlul de “Dicţionar Biblic Ortodox”. Lucrarea beneficiază de o prelucrare grafică deosebită, impusă de sutele de desene ce aparţin autoarei şi care susţin clişeele explicaţiilor.

Se cuvine a-i menţiona pe cei care au trudit de peste trei ani pentru ca această lucrare extrem de valoroasă să fie adusă astăzi în atenţia noastră: coordonatorii de proiect Iuliana Mateescu şi părintele arhim. dr. Policarp Chiţulescu, directorul Bibliotecii Sfântului Sinod, în colaborare cu un colectiv de redacţie format din doctoranzi în teologie, coordonaţi de pr. prof. univ. dr. Ioan Chirilă, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca.

Doamna Iuliana Mateescu şi-a dedicat aproape întreaga energie din ultimii ani promovării operei şi scrierilor Olgăi Greceanu, impresionată fiind de personalitatea şi opera marii artiste. La Editura “IDACO…dar din har…” pe care o conduce au fost republicate începând din anul 2008 următoarele cărţi: “Pe urmele paşilor Tăi, Iisuse” (prima apariţie a fost în anul 1940, Ed. Universul), “Femei-pictore necunoscute”, în limba romană (prima apariţie a fost în limba franceză “Femmes peintres d’autrefois”, 1940, Editura Ziarul SA), “Compoziţia murală” (prima apariţie a fost în 1935, Tipografia Triumf) şi “Specificul naţional în pictură” (prima apariţie în 1925, Editura Cartea Românească).

Ce a determinat-o pe Iuliana Mateescu să se ocupe cu atâta dăruire de restituirea scrierilor Olgăi Greceanu? Există o motivaţie lăuntrică, după cum mărturiseşte ea însăşi:

“Uneori, nedrept, vremurile aştern uitarea peste oameni, fapte şi locuri. Pământul reavăn acoperă trupul, dar sufletul se duce la cele veşnice şi “…cu ceea ce te duci dincolo este binele pe care-l faci pe lumea asta”, mărturisea Olga Greceanu cu puţin timp înainte de a fi chemată la Domnul. Dar care a fost binele făcut de ea?! L-a mărturisit pe Hristos prin cuvânt, având binecuvântarea a doi patriarhi, Nicodim şi Justinian, de a vorbi în biserici. Pentru activitatea ei misionară a fost onorată cu înalta distincţie “Crucea Patriarhală”.

A scris mii de pagini, a tâlcuit pentru noi după puterile sale învăţătura ortodoxă, cu adânca credinţă şi dragoste pentru Mântuitorul, apărând “frumuseţi sufleteşti din religie şi istorie”. A creat “însoţită de Dumnezeu pe care-L spunea lumii în icoane şi alese meditaţii, conferinţe, comentarii”.

Cununa scrierilor ei religioase este “Dicţionarul Biblic Ortodox”, care s-a publicat recent cu titlul “Mărturie în cuvânt şi chip – Vocabular al credinţei şi vieţii spirituale”, titlu mai potrivit felului unic în care Olga Greceanu ne-a transmis, dincolo de vremuri, adânca ei credinţă în Hristos.

Am descoperit acest manuscris în opt volume, în tezaurul de carte al Bibliotecii Sfântului Sinod, în anul 2007; o întâlnire unică, emoţionantă, care-ţi deschide poarta către veşnicie; depinde de fiecare dintre noi dacă alegem să-i trecem pragul, urmând “acei paşi ai Fiului lui Dumnezeu explicaţi prin istorisirea evanghelistilor”.

Scrierile ei sunt potrivite vremurilor noastre “de mare grabă”, pentru că te “ţin în loc” prin simplitatea, dragostea şi căldura sufletească pe care le primeşti prin fiecare cuvânt al autoarei: “Am lucrat cu sfială multă, dar tot cu atâta râvnă, ştiind că era unica lucrare în acest gen, dar foarte folositoare credincioşilor ce n-au la îndemână un volum în care să caute explicaţia unui cuvânt, a unui nume, a unui loc, a unei date, a unui sens simbolic.”

Lecturând manuscrisul, ceea ce m-a uimit, a fost felul cum te poartă să retrăieşti istorisirile biblice între personajele Vechiului şi Noului Testament, reîntorcându-te în timp, ca, apoi, la final, să cauţi, să cercetezi mai mult.

Este un îndrumar, poate prima “treaptă” pe care să păşeşti pentru a-ţi înţelege drumul mântuitor în credinţa ortodoxă. “Mărturie în cuvânt şi chip – Vocabular al credinţei şi vieţii spirituale”, lucrare care a văzut acum, pentru prima dată lumina tiparului, neîntâmplător, în vremuri de mari încercări, este semnul că nu suntem singuri; că la vreme potrivită, Dumnezeu trimite din cer oameni şi semne să ne întărim şi să mergem mai departe.

Este o lucrare binecuvântată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel la puţin timp după înscăunarea Preafericirii Sale, în preajma zilei de naştere a Olgăi Greceanu, 4 august. Îi mulţumesc pentru bucuria pe care am primit-o, îngăduindu-mi timp de 3 ani, “să lupt” alături de o echipă de oameni minunaţi, să mă smeresc pentru a aduce la lumina acest nepreţuit manuscris.

Cineva m-a întrebat… “care vă este intenţia pentru care va străduiţi atât de mult să publicaţi scrierile Olgai Greceanu?”. Am adunat toate simţămintele pe care le-a trezit lectura tuturor manuscriselor ei şi am răspuns din adâncul sufletului: “Mesajul ei de redeşteptare a conştiintei spirituale şi naţionale, de care avem atâta nevoie!”, mai spune Iuliana Mateescu.

Istoria unui manuscris

Fondul de manuscrise de la Biblioteca Sfantului Sinod din Bucuresti, contine lucrari unicat alcatuite incepand cu secolul al XIV-lea si incheind cu secolul trecut. Cine rasfoieste aceste volume, simte cum, intre filele acestora, pulseaza viata si rasuflarea ostenitorului. Este incredibil, cum in secolul XX, se mai poate ca un om sa se preocupe, asemenea celor de demult, cu scrierea si impodobirea de mana a unor volume intregi, cu desene de o rara frumusete. Olga Greceanu confirma prin manuscrisele ei, ca Sfantul Duh este prezent in viata oamenilor in mod continuu si ca le insufla credinciosilor Sai spiritul creator si innoitor.

Cine a fost Olga Greceanu? N-am sa ma refer la familia ei de bun neam, nici la inaltele studii din Occident; las pe seama criticilor de arta sa vorbeasca despre lucrarile de pictura monumentala pe care le-a executat, despre cartile de specialitate care sunt adevarate pledoarii in favoarea culturii romanesti.

Acum este important sa ne referim la sufletul ei deschis si daruit noua celor de azi, prin picturile si manuscrisele sale. Intai de toate, trebuie spus ca legatura dintre Biblioteca sinodala, ansamblul manastiresc de la Antim si Olga Greceanu este mult mai veche si mai adanca: Olga Greceanu a participat constant la conferintele Rugului Aprins desfasurate la Antim; tot aici, ea a pictat incinta Palatului Sfantului Sinod si a impodobit cu mozaicuri intrarea bisericii manastirii.

Ce a determinat-o pe Olga Greceanu sa fie atat de devotata Bisericii si credintei? O familie practicanta, de traditie crestina sau lucrul efectiv cu sufletul romanesc nedespartit de credinta sa ortodoxa? Se poate, dar mai este inca ceva.

Olga Greceanu marturiseste transfigurarea sufletului sau cu ocazia pelerinajului intreprins la Ierusalim (anii 1932-1933); acest moment a insemnat pentru ea, nu doar vizitarea Locurilor Sfinte, ci ocazia unui parcurs spiritual: a urmarit pasii lui Iisus, L-a intalnit in fiecare coltisor din Tara Sfanta, asa cum il indicau Evangheliile.
Aici, ea s-a rugat si s-a documentat, a alcatuit singura harti ale unor locuri biblice, dar mai presus de toate, s-a umplut de o bucurie si o dorinta puternica de a spune si altora cine este Iisus si de ce fara El viata nu are sens; in Tara Sfanta a luat hotararea de a scrie Dictionarul Biblic: "numai amintirea locurilor nu ajunge. Acei pasi ai Fiului lui Dumnezeu trebuie urmariti, invatati, patrunsi, explicati, prin istorisirea evanghelistilor”. Schimbarea se petrecuse in sufletul ei. "De atunci”, spune ea, "Biblia mi-a stat mereu deschisa pe masa”. In ziua Invierii, fusese martora pogorarii Luminii Sfinte si vazuse, cu alta ocazie, Giulgiul din Torino. De acum, sufletul i se umpluse de lumina si ravna, simtea nevoia sa impartaseasca si altora bucuria credintei.

Primeste binecuvantarea de la patriarhii Nicodim si Justinian de a predica in bisericile din Capitala, iar pana in 1949, le vorbeste studentilor teologi de la Internatul aflat la Radu Voda, despre Giulgiul Sfant. Ce curaj si de o parte si de alta!

Apoi, credinta bucurestenilor s-a intarit in plin comunism, fara nicio indoiala si datorita cuvantarilor in biserici ale Olgai Greceanu. Meritele ei au fost recunoscute de catre toti patriarhii in timpul carora a trait, asa incat, dupa ce credinta i-a devenit calauza unica in viata, ea a devenit pictor autorizat al Patriarhiei, distinsa cu Crucea patriarhala si Meritul cultural.

Asadar, Dictionarul Biblic Ortodox a luat nastere imediat dupa intoarcerea din Tara Sfanta si a fost incheiat in 1963. El constituie suma experientelor teologice ale unei femei care a adancit credinta ortodoxa intr-o mare smerenie si daruire. Este graitoare starea ei de bucurie si speranta pe care o avea cu putin timp inainte de a muri. Gandurile ei luminoase au fost asternute atunci, aproape de plecare, intr-o scrisoare adresata duhovnicului ei, parintele Sofian de la Antim. Scrisoarea se
pastreaza la Biblioteca sinodala.

Alcatuita din toate puterile, lucrarea intrupeaza dorinta Olgai Greceanu de a reda publicului, o intelegere mai apropiata a credintei ortodoxe si practicii ei. Constienta de indrazneala de a-si fi asumat dificultatea intocmirii unei lucrari (pe care uneori o numeste "Enciclopedie teologica ortodoxa” ), de o asemenea amploare, care de altfel, ne-a lipsit pana azi, ea marturiseste ca, desi a preluat explicatiile din Sfintii Parinti ai Bisericii si de la alti teologi, vor fi intalnite si note de originalitate: insemnarile asupra Giulgiului Sfant cu clisee explicative, fragmente de topografii din Ierusalim si alte localitati din Palestina (Pestera de la Betleem, Gradina Ghetsimani, Betania, Drumul Crucii, Golgota etc.). Sutele de desene executate in tehnica "varf de penita” dau viata textului si impresioneaza, chiar daca, dupa cum autoarea marturiseste, nu sunt toate in stil bizantin. Cele peste 1400 de articole insotite de 500 de desene, de-a lungul celor aproape 2250 de pagini de manuscris, se ofera cititorilor intr-un mod elaborat, un stil elegant, dar si catehetic.

Nu lipsesc exegeza si istoria biblica impletite cu elemente de liturgica si apologetica ortodoxa. Constienta ca ar putea exista o oarecare retinere pentru faptul ca lucrarea era intocmita de o femeie, Olga Greceanu ii scria patriarhului Justinian sa nu i se treaca numele pe Dictionar ci acesta sa i se pastreze doar pentru desene pentru a-si lua raspunderea asupra originalitatii si a tehnicii speciale.

Impresionat de frumusetea lucrarii, stiind si starea materiala precara cu care se confrunta Olga Greceanu, patriarhul Justinian a cumparat in 1963, Dictionarul Biblic Ortodox pentru Biblioteca Patriarhiei pe care el o reorganizase in anul 1959.

Aparitia dictionarului, numit acum "Marturie in cuvant si chip - Vocabular al credintei si vietii spirituale”, incununeaza eforturile de a revela personalitatea si trairea unui suflet sensibil cum a fost cel al Olgai Greceanu, dar si osteneala depusa de ea in folosul celor multi.

Olga Greceanu a intuit, dupa cum ea insasi scrie, ca va veni candva momentul sa fie publicata lucrarea ei. Rodul celor treizeci de ani de cautari si inaltari duhovnicesti, vede astazi lumina tiparului, intr-o forma grafica de exceptie si este disponibil unui numar mare de cititori, multumita efortului considerabil al unei echipe aflate sub coordonarea unei admiratoare fervente, care a jertfit toate ale sale spre a duce acest proiect la bun sfarsit. Tot demersul nu ar fi fost posibil fara aprobarea si binecuvantarea Preafericitului Parinte Daniel, Patriarhul Romaniei, totdeauna deschis spre nou si spre initiativele misionare creatoare.

In incheiere, consider ca lucrarea "Marturie in cuvant si chip - Vocabular al credintei si vietii spirituale” va constitui o lucrare artistica de cateheza ortodoxa, inedita in spatiul teologic romanesc prin structura si prin forma grafica. Truda intregii echipe care a dus la bun sfarsit acest proiect este un omagiu, un gest de recunostinta fata de Olga Greceanu care si-a dedicat intreaga viata slujirii spiritului romanesc.

Arhim. dr. Policarp Chiţulescu
Directorul Bibliotecii Sfantului Sinod

Sursa: Biblioteca Sfântului Sinod şi Creştin Ortodox