Sfânta Muceniţă Tatiana a trăit în vremea domniei lui Alexandru Sever (223-235). A refuzat să se căsătorească, alegând să trăiască pentru Hristos. Datorită vieţii sale, a fost aşezată în rândul diaconiţelor de Biserica din Roma.
Este dusă în templul zeului Apolo pentru a-i aduce jertfe. În loc de cinstirea zeului Apolo, ea se va ruga lui Hristos. În urma rugăciunii sale, s-a făcut cutremur, iar o parte a templului şi statuile zeului au fost distruse.
În altă zi, muceniţa Tatiana a fost dusă la templul zeiţei Artemis, pentru a aduce jertfă acesteia. Potrivit tradiţiei, templul a luat foc în momentul în care muceniţa s-a apropiat de el, căci au coborât fulgere din cer, la rugăciunea ei.
După mai multe chinuri: aruncarea în foc, la fiare, scoaterea ochilor, tăierea sânilor, biciuiri, judecătorul a hotărât tăierea capului sfintei Tatiana.
Capul sfintei muceniţe Tatiana se găseste în Catedrala mitropolitană din Craiova, în aceeaşi raclă cu sfintele moaşte ale Sfântului Ierarh Nifon, patriarhul Constantinopolului, şi ale Sfinţilor Mucenici Serghie şi Vah.
Menţionăm că după cucerirea Constantinopolului de către turci (1453), în timpul domniei lui Neagoe Basarab, boierii Craioveşti aduc capul Sfintei Muceniţe Tatiana, împreună cu moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul, la Mănăstirea Bistriţa, judeţul Vâlcea.
Capul Sfintei Muceniţe Tatiana ajunge la Craiova, alături de moaştele Sfântului Nifon şi de cele ale Sfinţilor Serghie şi Vah, prin stăruinţele lui Firmilian, mitropolitul Olteniei.
Sursa: Creştin Ortodox
Pătimirea Sfintei Muceniţe Tatiana şi a celor împreună cu dânsa
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu