Legătura dintre cancerul mamar şi avort

Există tot mai multe studii, la nivel mondial, care arată că naşterea de copii, începută la o vârstă tânără, şi durata crescută a alăptatului reduc substanţial riscul cancerului mamar. Alte studii din acest domeniu completează acest punct de vedere, subliniind că şi factori precum alăptatul puţin sau deloc, amânarea naşterii primului copil cresc riscul femeilor de a face cancer mamar.

Avortul contribuie la creşterea ratei de cancer mamar, totuşi puţini specialişti recunosc faptul că avortul are de-a face cu pierderea efectului protector al sânului împotriva cancerului mamar. Oamenii de ştiinţă dezbat doar unul dintre riscurile cancerului mamar asociat cu avortul - riscul independent. Multe cercetări epidemiologice recente examinează acest tip de risc, ce ţine cont doar de efectul legăturii independente, şi omit efectul unui risc important - pierderea efectului protector al sânilor, protecţie biologică determinată de naşterea de copii.
Unul din studiile care confirmă legătura dintre cancerul mamar şi avort este cel efectuat de Patrick Carroll, cercetător din Marea Britanie. Studiul său, publicat la începutul anilor 2000, prevedea o creştere foarte mare a numărului de îmbolnăviri cu cancer de sân din cauza practicării pe scară largă a avortului. Studiul lui Carroll arăta că avortul dublează de fapt riscul de cancer mamar la femei (Patrick Carroll, "Abortion and Other Pregnancy-Related Risk Factors in Female Breast Cancer", Pension and Population Research Institute (PAPRI), 4 decembrie 2001). Potrivit acestui studiu, până în 2023, cancerul mamar e posibil să crească în Marea Britanie cu aproximativ 60%, în rândul femeilor cu vârsta cuprinsă între 45 şi 49 de ani. Acest lucru, susţine Carroll,
s-ar putea datora în mare măsură ratei mari a avorturilor la femeile nulipare (care nu au născut deloc). "Este posibil ca 50% din cazurile de cancer mamar, în viitor, să fie atribuite avortului", concluziona el.

Cum se explică legătura dintre avort şi cancerul mamar
În timpul sarcinii, la nivelul sânilor unei femei, care n-a mai fost până atunci însărcinată, se produc anumite modificări. În prima lună de sarcină, în organismul femeii se elimină foarte mult estrogen, care face ca sânii să crească. Atunci, celulele mamare se află în stadiu de creştere rapidă şi se numesc celule nediferenţiate. Între săptămâna a 32-a şi a
38-a de sarcină apare din nou o modificare hormonală, când celulele sânului se modifică din nou, fapt ce permite producerea lactaţiei, dar şi producerea de celule grase, celule imune etc. Totuşi, sfârşitul sarcinii îl constituie nu naşterea, ci înţărcarea. Naşterea e o schimbare a organismului femeii, dar nu este sfârşitul sarcinii. Când mama îşi înţarcă copilul, celulele sânului său se maturizează pe deplin şi rămân de acum încolo în această stare. Cercetările arată că femeile care îşi alăptează copiii dezvoltă protecţie împotriva cancerului mamar. Există cercetări care spun că şi copilul este protejat prin lactaţie de anumiţi viruşi şi boli, căci laptele matern este cel mai complex lichid natural cunoscut. El se schimbă de fiecare dată când este alăptat copilul şi, în al doilea rând, s-a descoperit că dacă se pun câteva picături de lapte matern într-o eprubetă ce conţine celule canceroase, acestea din urmă sunt omorâte de lapte. Legătura dintre cancerul mamar şi avort este următoarea: avortul, de obicei, este provocat în momentul în care celulele ţesutului mamar sunt în stadiu nediferenţiat. Sunt în stadiu de creştere, fiind descrise de cercetători ca având conformaţia aproximativ ca a celor canceroase. Aceste celule nu mai revin la stadiul în care femeia nu era însărcinată. Ele rămân în stadiu nediferenţiat, nu se dezvoltă mai departe, dacă sarcina este avortată. Dacă în organismul femeii apare cancerul sau un factor de stres, sânii reprezintă un loc vulnerabil unde poate prolifera cancerul. Într-un studiu, a fost examinat un grup de femei care au făcut avort sub vârsta de 18 ani. Femeile care aveau în familie rude de gradul unu cu un istoric de cancer, toate s-au îmbolnăvit de cancer mai devreme decât s-a prevăzut.

Contracepţia hormonală şi riscul cancerului mamar
Estrogenii sintetici au fost de curând adăugaţi pe lista de substanţe "carcinogene cunoscute", listă alcătuită de către Comisia Naţională Consultativă de Toxicologie din SUA ("Scientists vote to list estrogen as carcinogen despite benefits", "Associated Press", 17 decembrie 2000). Michelle Medinsky, membru al Comisiei Naţionale Consultative de Toxicologie din SUA, a declarat că această instituţie a adăugat estrogenul în lista carcinogenilor, deoarece medicii nu avertizează femeile asupra riscurilor cancerului.
Conform unui articol din "The Journal of the National Cancer Institute", mulţi medici nu se grăbesc să recunoască efectele dăunătoare ale estrogenului. Dr. David Longfellow, şeful Filialei de Carcinogeneză Fizică şi Chimică a Institutului Naţional de Cancer din SUA, a afirmat cu nemulţumire că "se duce o bătălie mare pentru a convinge marea masă a medicilor că estrogenul determină cancerul prin afectarea ADN-ului" (Miller K., Estrogen and DNA damage: The silent source of breast cancer? "The Journal of the National Cancer Institute", 2003).
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) recunoaşte că anticoncepţionalele orale combinate şi terapia de înlocuire a hormonilor sunt "carcinogene pentru om" (Comunicat de presă nr. 167, "IARC Monographs Programme Finds Combined Estrogen-Progestogen Contraceptives (the "pill") and Menopausal Therapy Are Carcinogenic to Humans", World Health Organization International Agency for Research on Cancer, 29 iulie, 2005). OMS a relatat că anticoncepţionalele orale combinate cresc incidenţa cancerelor de ficat, de sân şi cervix; iar terapia cu hormoni pentru menopauză creşte riscul cancerelor endometrial şi de sân. Ambele conţin estrogen şi progesteron steroizi.

Sursa