În perioada persecuţiilor, creştinii păstrau vie memoria celor care
îndurau chinuri pentru credinţa lor, fiindu-le alături în timpul
pătimirilor şi îngrijindu-se de rămăşiţele lor pământeşti după trecerea
la cele veşnice. Iată cum este descris cultul martirilor în
"Constituţiile Sfinţilor Apostoli prin Clement" (V, I, 2), document din
Antiohia anilor 380: "Cel condamnat pentru numele Domnului Dumnezeu este
un martor sfânt, un frate al Domnului, un fiu al Celui Preaînalt, un
receptacol al Duhului Sfânt, prin Care fiecare din cei credincioşi a
primit luminarea slavei Evangheliei ş2 Co. 4, 4ţ întrucât s-a
învrednicit de cununa nestricăcioasă ş1 Co. 9, 25ţ, de mărturia dată
pătimirilor Lui şi de comuniunea cu Sângele Lui şi s-a conformat morţii
lui Hristos şFlp. 3, 10ţ spre înfiere". Mucenicii "au fost declaraţi
fericiţi de Dumnezeu şi cinstiţi de către bărbaţi cuvioşi ca unii curaţi
de orice greşeală, neschimbabili în faţa păcatului, neclintiţi în cele
bune, neînduplecaţi în elogii; despre ei spunea David: "Cinstită este
înaintea Domnului moartea cuvioşilor Lui" şPs. 115, 6ţ. Şi Solomon:
"Pomenirea dreptului e cu laude" şPr. 10, 7ţ. Iar profetul zicea:
"Bărbaţii drepţi vor fi ridicaţi" şIs. 57, 1ţ" (C. Ap. V, VIII, 2).
Creştinii recuperau trupurile martirilor din locurile unde erau
executaţi, iar mormintele acestora deveneau loc de pelerinaj. După
încheierea persecuţiilor, creştinii au ieşit din catacombe şi au putut
ridica pe locurile mormintelor mucenicilor lăcaşuri de închinare.
Literatura aghiografică reproduce atât pătimirea sfinţilor, cât şi
evlavia cu care creştinii îi venerau.
Prin punerea numelor de sfinţi cu prilejul săvârşirii Sfintei Taine a
Botezului, creştinul primeşte drept ocrotitor pe cel al cărui nume îl
poartă. Bisericile, de asemenea, îi au pe sfinţi drept hramuri şi
ocrotitori, în altar aflându-se părticele din moaştele mucenicilor în
sfânta masă. În perioada de început a creştinismului liber, bisericile
închinate unor sfinţi care aveau un cult dezvoltat în zonă au făcut ca
întregi cetăţi să fie puse sub ocrotirea unui sfânt. În Evul Mediu,
breslele de meşteşugari şi-au ales drept ocrotitor câte un sfânt a cărui
viaţă rezona cu meseria aleasă de ei. Biserici, cetăţi, târguri şi ţări
întregi au ales, cu timpul, ocrotirea unor sfinţi. Ajutorul primit de
la Dumnezeu în urma rugăciunilor închinate unor sfinţi în momente de
grea încercare a făcut ca oamenii să vadă în acel sfânt un grabnic
ajutător în faţa unei anumite plăgi.
Ocrotitorul statisticienilor
La 1 septembrie, în prima zi a noului an bisericesc, îl sărbătorim pe
Sfântul Cuvios Dionisie Exiguul, cel care a fixat cronologia erei
creştine. Începând din anul 2008, Cuviosul Dionisie este ocrotitorul
Institutului Naţional de Statistică din România. Un comunicat postat de
instituţia amintită la scurt timp după această decizie arată că "în luna
septembrie 2008, în urma primirii la Reşedinţa patriarhală din
Bucureşti de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a preşedintelui
Institutului Naţional de Statistică, prof. univ. dr. Vergil Voineagu,
s-a convenit ca Sfântul Dionisie Exiguul să fie ales ca sfânt protector
al institutului, recunoaştere a legăturilor statornicite prin vreme
între Biserica Ortodoxă Română şi statistica oficială românească.
Alegerea nu a fost întâmplătoare, pentru că, aşa cum statistica are ca
menire măsurarea, an de an, şi cuantificarea cantitativă cu ajutorul
numerelor a progreselor economice şi sociale ale societăţii, Sfântul
Cuvios Dionisie Exiguul şi-a consacrat o parte din ştiinţa şi străduinţa
sa modificării sistemului de măsurare a trecerii timpului".
Ocrotitorul pompierilor
Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş, mitropolitul Banatului,
pomenit la 15 septembrie, este ocrotitorul spiritual al pompierilor din
România. Ales mitropolit al Timişoarei, a păstorit între anii 1650 şi
1653, după care s-a retras la Mănăstirea Partoş, unde a trăit până la
trecerea la Domnul. Tradiţia spune că Sfântul Iosif, pe când era
mitropolit, a salvat oraşul Timişoara de la incendiu: invocând ajutorul
divin în faţa bisericii, o ploaie torenţială pornită din senin a stins
focul, salvând cetatea de la pieire: "Ca să arăţi marea ta milostivire
pentru turma ta şi râvna pentru slobozirea ei din toate nevoile ce-o
împresurau, atunci când pârjolul focului s-a întins să cotropească toată
cetatea Timişoarei, nu ai fugit ca un fricos, ci ai stat ca un viteaz,
biruind puterea focului, prin rugăciunea ta mai fierbinte decât
vâlvătaia lui, scăpând neatinsă biserica slujirii tale şi oprind, prin
ploaia năpraznică pe care cerul a trimis-o ţie în ajutor, întinderea
focului" (Acatistul sfântului). Sfântul Sinod a binecuvântat cererea
instituţiei pompierilor militari de a primi drept ocrotitor spiritual pe
Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş, "pentru a aduce spor
duhovnicesc şi revărsarea darurilor binefăcătoare şi ocrotitoare ale
Bunului Dumnezeu peste pompierii români şi lucrarea acestora în folosul
binelui obştesc şi românesc".
Patronul spiritual al arhitecţilor
Sfântul Apostol Toma, pomenit la 6 octombrie, este socotit ocrotitorul
arhitecţilor. Acest patronaj stă în legătură cu o tradiţie legată de
viaţa sfântului din India, unde sorţii au rânduit ca el să
propovăduiască. Regele Gondofor al Indiei i-a cerut Sfântului Toma să-i
construiască un palat imperial, asigurându-i toate resursele materiale.
Cu banii împăratului, Toma a făcut milostenie creştinilor din India,
arătând regelui că i-a construit palat măreţ în ceruri. În chip minunat,
fratelui regelui i-a fost descoperit palatul ridicat prin milostenia
lui Toma în ceruri şi astfel Gondofor a crezut şi s-a botezat.
Ocrotitorul diplomaţilor şi al mesagerilor
Sfântul Arhanghel Gavriil (8 noiembrie) este prezentat de Sfânta
Scriptură drept mesager al lui Dumnezeu în faţa oamenilor: "Eu sunt
Gavriil, cel ce stă înaintea lui Dumnezeu. Şi am fost trimis să grăiesc
către tine şi să-ţi binevestesc acestea" (Luca 1, 19). Pentru aceasta,
diferite organizaţii din lume îl socotesc drept ocrotitor al diplomaţiei
sau al activităţilor ce presupun mesagerie sau comunicare.
Ocrotitorul vameşilor şi al contabililor
"Şi plecând Iisus de acolo, a văzut un om care şedea la vamă, cu numele
Matei, şi i-a zis acestuia: Vino după Mine. Şi sculându-se, a mers după
El", spune Evanghelia după Matei 9, 9. Înainte de chemarea la apostolat,
Matei era vameş la Marea Galileei, activitate ce consta în încasarea
taxei cuvenite stăpânirii romane de la negustorii care treceau lacul
Ghenizaret. Vameşul Matei avea să devină Sfânt Apostol şi Evanghelist,
pomenit de Biserică la 16 noiembrie şi socotit ocrotitor al vameşilor şi
al contabililor.
Ocrotitorii pescarilor şi ai marinarilor
Sfântul Apostol Andrei cel întâi chemat, ocrotitorul României, pomenit
la 30 noiembrie, este socotit şi patron spiritual al pescarilor. Ucenic
al Sfântului Ioan Botezătorul, Sfântul Andrei a fost cel dintâi chemat
la apostolat şi L-a mărturisit în faţa fratelui său, Simon-Petru: "Am
găsit pe Mesia (care se tâlcuieşte: Hristos)" (Ioan 1, 41). Alegerea sa
drept ocrotitor al pescarilor este legată de ocupaţia Sfântului Andrei
din Betsaida Galileei, cea de pescar alături de fratele său, Petru.
Sfântul Ierarh Nicolae, Arhiepiscopul Mirelor Lichiei, pomenit la 6
decembrie, este socotit ocrotitor al marinarilor. Vieţuitor în secolul
al IV-lea, Acatistul îl numeşte "cale nerătăcită a celor ce înoată pe
mare" şi "bun cârmuitor al corabiei celei duhovniceşti". Tradiţia spune
că Sfântul Nicolae a izbăvit o corabie de la înec, în timpul unei
furtuni pe Marea Adriatică.
Minerii au ocrotitoarea lor
Sfânta Muceniţă Varvara, pomenită la 4 decembrie, este ocrotitoarea
minerilor. Conform sinaxarului, această sfântă a primit moarte martirică
la începutul secolului al IV-lea, fiind ucisă pentru credinţa sa de
însuşi tatăl ei. Fugind din calea părintelui său, a ajuns în faţa unui
munte şi s-a rugat lui Dumnezeu să o salveze. În chip minunat, peretele
din piatră s-a despărţit, primind pe muceniţa Varvara înăuntru, după
care s-a închis. Tatăl ei a găsit-o ascunsă într-o peşteră şi a predat-o
dregătorilor, care au martirizat-o. Pentru această minune a adăpostirii
în stâncă, Sfânta Muceniţă Varvara este ocrotitoarea celor care coboară
în adâncuri pentru a trudi călăuziţi de lămpaşul credinţei. În luna mai
a acestui an, o delegaţie a Mitropoliei de Kaessariani din Grecia a
adus în Arhiepiscopia Râmnicului racla cu moaştele muceniţei, sfintele
relicve fiind depuse spre închinare în Biserica "Sfânta Muceniţă
Varvara" din salina de la Ocnele Mari, Vâlcea.
Ocrotitorii învăţământului teologic
Sfinţii Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de
Aur, pomeniţi la 30 ianuarie, sunt ocrotitorii învăţământului teologic.
Cei trei mari dascăli ai lumii şi ierarhi sunt consideraţi patronii
învăţământului teologic începând din anul 1936, când primul Congres de
teologie de la Atena i-a ales drept ocrotitori.
Patronul spiritual al viilor, livezilor şi păsărilor
Sfântul Mucenic Trifon, pomenit la 1 februarie, este cinstit drept
ocrotitor al viilor, livezilor şi al păsărilor. Ocrotirea Sfântului
Trifon asupra păsărilor vine din fileră rusă, legată de o întâmplare a
unui slujitor al lui Ivan cel Groaznic, cu numele Trifon Patrikeiev.
Prin mijlocirea Sfântului Trifon, acesta a aflat în chip minunat şoimul
pierdut de ţar, salvându-şi viaţa. În iconografie, sfântul este
reprezentat purtând în mână o seceră, o crenguţă de viţă-de-vie sau un
şoim pe braţ.
Ocrotitorul militarilor şi al lucrătorilor pământului
Mucenic zugrăvit de iconografia ortodoxă în uniformă militară, Sfântul
Gheorghe, pomenit la 23 aprilie, este ocrotitorul Forţelor Terestre ale
Armatei Române. În timpul vieţii pământeşti, Sfântul Gheorghe a slujit
în armata romană a împăratului Diocleţian, la începutul secolului al
IV-lea, dar a fost martirizat pentru credinţa sa creştină. "Purtător de
biruinţă", cum îl numeşte Biserica, a fost ales ocrotitor al
militarilor, ca un viteaz oştean nevoitor al Împăratului Iisus, după cum
spune Acatistul sfântului. De asemenea, pentru că numele Sfântului
Gheorghe tradus din greacă înseamnă "lucrător al pământului", este
ocrotitor spiritual al celor care îşi câştigă existenţa din cultivarea
roadelor pământului.
Ocrotitoarea arheologilor
Flavia Julia Helena Augusta este Sfânta Elena, pomenită la 21 mai
alături de fiul său, Sfântul Constantin cel Mare, ca împăraţi "întocmai
cu apostolii". La vârsta bătrâneţii, a întreprins o expediţie la
Locurile Sfinte, pentru a descoperi Sfânta Cruce pe care a fost
răstignit Mântuitorul Hristos. La 14 septembrie 326, Sfânta Cruce era
arătată solemn credincioşilor de către episcopul Macarie al
Ierusalimului, prilej cu care s-a instituit praznicul Înălţării Sfintei
Cruci. În timpul căutărilor de la începutul secolului al IV-lea,
mijlocite de Sfânta Elena, s-au descoperit locurile Sfintelor Pătimiri,
construindu-se din danii împărăteşti ansamblul arhitectonic de la
Ierusalim. Pentru că a iniţiat cercetările de la Locurile Sfinte,
arheologii au ales-o pe Sfânta Împărăteasă Elena drept ocrotitoare a
breslei.
Ocrotitorii celor întemniţaţi
Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, pomeniţi de Biserică împreună la 29
iunie, sunt ocrotitorii celor întemniţaţi şi ai sistemului penitenciar
din România. Cei doi corifei ai apostolilor sunt exemple ale iertării
prin pocăinţă, Petru lepădându-se de Mântuitorul Hristos, iar Pavel
prigonind pe creştini. Pentru credinţa lor, ambii au fost închişi şi au
primit aceasta ca pe o încercare de la Dumnezeu, pătimind moarte
mucenicească. Patriarhia Română şi Ministerul Justiţiei au încheiat
protocoale privind desfăşurarea asistenţei religioase în sistemul
penitenciar românesc, în anul 1993 (art. 15) şi în anul 1997 (art. 10),
conform cărora "Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel vor fi consideraţi
ocrotitori ai sistemului penitenciar din România". Statutul
funcţionarilor publici din Administraţia Naţională a Penitenciarelor
prevede, în articolul 77 al Legii 293 din 28 iunie 2004, că "ziua de 29
iunie se proclamă ca zi a personalului din sistemul administraţiei
penitenciare".
Patronul spiritual al Aviaţiei Române
Începând din anul 1994, Sfântul Mare Prooroc Ilie Tesviteanul este
ocrotitorul Aviaţiei Române. Astfel, la 20 iulie se sărbătoreşte Ziua
Forţelor Aeriene. În iconografia ortodoxă, Sfântul Ilie este zugrăvit în
car de foc zburând spre văzduh, după cuvântul Scripturii: "Deodată s-a
ivit un car şi cai de foc şi, despărţindu-i pe unul de altul, a ridicat
pe Ilie în vârtej de vânt la cer" (IV Regi 2, 11). De asemenea, în
cadrul Aeroportului Internaţional "Henri Coandă" din Otopeni
funcţionează o capelă al cărei hram şi ocrotitor este Sfântul Prooroc
Ilie.
"Doctorii fără de arginţi"
În calendarul ortodox, o serie de sfinţi sunt pomeniţi drept "doctori
fără de arginţi". Dintre aceştia, Sfinţii Cosma şi Damian, Chir şi Ioan
şi Sfântul Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon sunt socotiţi ocrotitori ai
medicilor. Pentru că în viaţa pământească s-au remarcat prin darul
tămăduirilor, instituţiile de îngrijire a bolnavilor i-au ales drept
ocrotitori şi le-au închinat altarele capelelor.
Ziua Marinei Române
De mai bine de un secol, la praznicul Adormirii Maicii Domnului (15
august) se sărbătoreşte Ziua Marinei Române, Născătoarea de Dumnezeu
fiind ocrotitoare a marinarilor. În august 1902, Cristea Georgescu,
primarul oraşului Constanţa, trimitea o adresă reşedinţelor de judeţ din
întreaga ţară, anunţând manifestările legate de această sărbătoare deja
consacrată: "Cu ocazia serbării zilei de 15 august a.c. - Sfânta Maria
-, patroana Marinei, vor avea loc în apele Constanţei şi pe uscat nişte
serbări demne de văzut, precum regate, alergări, corabia argonauţilor şi
altele". Manifestările de Ziua Marinei au luat amploare în perioada
regalităţii, în care slujba de Te Deum nu lipsea, însă s-au desacralizat
în vremea comunismului. Începând din anul 1990, s-a revenit la
celebrarea Zilei Marinei Române la 15 august, de Adormirea Maicii
Domnului, iar în 2009 praznicul a fost declarat sărbătoare naţională şi
zi liberă.
Sursa: Ziarul Lumina
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu