Acatistul Sfintei Muceniţe Tatiana Romana

12 ianuarie

Troparul

Luminat-ai strălucit întru pătimirea ta, răbdătoare de chinuri; ceea ce te-ai mohorât în schingiuirile tale, şi ca o frumoasă porumbiţă către cer ai zburat, Tatiana! Roagă-te dar, pentru cei ce pururea te cinstesc pe tine!

Condacul 1

Apărătoare a dreptei credinţe te-ai arătat, Sfântă Muceniţă Tatiana, prin slujirea lui Hristos şi, fiind rânduită diaconiţă a Bisericii Sale, prin zdrobirea capiştilor idolilor te-ai învrednicit de cununa mucenicească, pentru aceasta îţi cântăm: Aliluia!

Icosul 1

Înfrumuseţată fiind mai mult decât oricare prin înţelepciune şi prin harul lui Dumnezeu, Căruia din pruncie ţi-ai încredinţat viaţa, de mari daruri te-ai învrednicit şi de cununa mucenicească, Sfântă Muceniţă Tatiana, de la Hristos, Mirele cel ales, pentru care noi cu umilinţă cântăm:

Bucură-te, că de bun neam fiind, ai ales smerita vieţuire,

Bucură-te, că te-ai învrednicit a fi mireasa lui Hristos, prin aleasă slujire,

Bucură-te, că diaconiţă după vrednicia ta ai fost rânduită,

Bucură-te, ceea ce ai fost cu mari daruri împodobită,

Bucură-te, că pe Hristos din pruncie L-ai cunoscut,

Bucură-te, ceea ce din parinţi binecredincioşi te-ai născut,

Bucură-te, că în mijlocul Romei pagâne ai vieţuit,

Bucură-te, că între necredincioşi viaţa ta ca soarele a strălucit,

Bucură-te, că de trei ori tatăl tău antipat al Romei a fost,

Bucură-te, că trufia şi necredinţa nu ţi-au schimbat al vieţii rost,

Bucură-te, că din pruncie ai crescut în viaţă creştinească,

Bucură-te, că din aceasta, mari daruri aveau să izvorască,

Bucură-te, Sfântă Muceniţă Tatiana, diaconiţă a lui Hristos!

Condacul 2

Slujind lui Hristos ziua şi noaptea în biserica Sa cea sfântă, în care erai rânduită diaconiţă, ai învăţat a sluji Lui în duh şi adevăr şi a-I cânta fără încetare: Aliluia!

Icosul 2

Fiind întru domnie împăratul Alexandru-copilul, care după mamă era închinător lui Hristos, dar pe zeii cei idoleşti nu-i lepădase din capiştile păgânilor, siliţi erau creştinii să slujească idolilor, dar tu, fecioară, ai rămas credincioasă lui Hristos, întru vrednicia de diaconiţă, pentru care noi îţi cântăm:

Bucură-te, ceea ce nu te-ai plecat închinării idoleşti,

Bucură-te, că ai rămas neclintită, pe Hristos să-L mărturiseşti,

Bucură-te, floare nestricăcioasă,

Bucură-te, diaconiţa lui Hristos cea aleasă,

Bucură-te, cea tare în virtute,

Bucură-te, ceea ce te-ai învrednicit de daruri multe,

Bucură-te, că prin a ta mărturisire pe mulţi ai întărit,

Bucură-te, că şi nouă împotriva eresurilor ne eşti zid nebiruit,

Bucură-te, că prin rugăciunile tale ne fereşti de asuprire,

Bucură-te, că din primejdii şi ispite ne dăruieşti izbăvire,

Bucură-te, ceea ce ne agoniseşti darul Duhului Sfânt,

Bucură-te, ceea ce întăreşti credinţa creştinească pe pământ,

Bucură-te, că ne înveţi a sluji lui Hristos cu credinţă,

Bucură-te, că împotriva duşmanilor Săi eşti purtătoare de biruinţă,

Bucură-te, Sfântă Muceniţă Tatiana, diaconiţă a lui Hristos!

Condacul 3

Unindu-se prin viclean prieteşug cei tari ai cetăţii împotriva dreptcredincioşilor mărturisitori ai lui Hristos, au sporit cetele mucenicilor, care vor aduce de-a pururi lui Dumnezeu slavoslovii: Aliluia!

Icosul 3

Întru acea vreme prinsă fiind şi tu, fecioară, ceea ce slujeai ca diaconiţă în biserica cea creştinească a Romei, ai fost dată la muncire, dar ai rămas neplecată poruncilor eparhului de a jertfi idolilor, iar noi văzând tăria credinţei tale, cu umilinţă strigăm:

Bucură-te, tăria credinţei,

Bucură-te, steagul biruinţei,

Bucură-te, stâlpul mărturisirii creştine,

Bucură-te, că tiranul eparh nu te-a putut pleca pe tine,

Bucură-te, că prin eresuri şi rătăciri ne arăţi calea cea dreaptă,

Bucură-te, că Biserica mărturisitoare de la tine întărire aşteaptă,

Bucură-te, că ne eşti scut nebiruit împotriva duşmanilor,

Bucură-te, ceea ce eşti dăruitoare neobosită sărmanilor,

Bucură-te, tare apărătoare în primejdii şi nevoi,

Bucură-te, ceea ce te rogi necontenit lui Dumnezeu pentru noi,

Bucură-te, că pe pământ ai fost diaconiţă a lui Hristos,

Bucură-te, că şi-n cer eşti mijlocitoare nouă celor de jos,

Bucură-te, Sfântă Muceniţă Tatiana, diaconiţă a lui Hristos!

Condacul 4

Voind necredinciosul eparh să te plece slujirii celei idoleşti a poruncit să fii dusă în capiştea idolilor, dar cu puterea rugăciunilor tale, capiştea s-a sfărâmat. Iar cei de faţă văzând minunea aceasta, slăveau pe Unul Dumnezeu cel Adevărat, strigând Lui: Aliluia!

Icosul 4

Fiind dusă în faţa judecătorului după sfărâmarea capiştei, ai fost supusă la munci fără seamă, dar întărită fiind cu putere dumnezeiască, ai suferit cu multă răbdare mucenicia pentru Hristos, încât mai mult slăbeau muncitorii ce-ţi strujeau trupul cu cazne de tot felul. Iar cei ce au văzut aceasta au mărturisit pentru tine, zicând:

Bucură-te, ceea ce la tot felul de munci ai fost supusă

Bucură-te, îţi strigăm văzând tăria ta cea nespusă,

Bucură-te, că prin chinuri ţi-ai împletit cununa muceniciei,

Bucură-te, că ţi-ai primit răsplata jertfelniciei,

Bucură-te, că ai uimit pe muncitori prin a ta bărbăţie,

Bucură-te, scut nebiruit, al celor ce se roagă ţie,

Bucură-te, ceea ce ai pierdut rătăcirea cea idolească,

Bucură-te, ceea ce lumina dreptei credinţe faci să izvorască,

Bucură-te, păzitoarea noastră de orice rătăcire,

Bucură-te, sprijin şi liman de mântuire,

Bucură-te, Tatiana, floarea cea aleasă,

Bucură-te, faclie mult luminoasa,

Bucură-te, Sfântă Muceniţă Tatiana, diaconiţă a lui Hristos!

Condacul 5

Muncită fiind, Sfântă Muceniţă Tatiana, cu felurite munci, te rogi Lui Hristos pentru muncitorii tăi, ca să le dea lor lumina cunoştinţei celei adevărate şi străluciţi fiind ei cu darul Duhului Sfânt, prin rugăciunile tale, împreună aţi strigat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 5

Întocmai ca şi Sfântul şi întâiul Mucenic Ştefan, te-ai rugat, fecioară, pentru cei ce te munceau, iar aceştia, câstigaţi au fost prin rugăciunile tale la adevărata cunoştinţă de Dumnezeu şi împreună cu tine au primit mucenicia, pentru care noi laude îţi aducem, grăind:

Bucură-te că prin răbdarea ta ai câştigat alte opt suflete pentru Hristos,

Bucură-te, că de la idoleasca rătăcire i-ai întors,

Bucură-te, că ei chiar în sângele lor s-au botezat,

Bucură-te, că împreună cu tine munci grele au răbdat,

Bucură-te că şi azi pe mulţi îi întorci la credinţă,

Bucură-te, că împotriva celui rău ne dai biruinţă,

Bucură-te, solitoare bună către Dumnezeu,

Bucură-te, nădejde de mântuire a sufletului meu,

Bucură-te, că cei binecredincioşi sprijinul tău caută,

Bucură-te, a fecioarelor podoabă de laudă,

Bucură-te, floare nevestejită cu bun miros,

Bucură-te, odor strălucit mult luminos,

Bucură-te, Sfântă Muceniţă Tatiana, diaconiţă a lui Hristos!

Condacul 6

Tăindu-li-se capul, celor opt împreună pătimitori cu tine, pe care-i câştigaseşi la adevărata credinţă, s-au învrednicit astfel a intra degrab în ceata mucenicilor, unde neîncetat cântă lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 6

După aceasta, fiind adusă din nou în faţa judecătorului, ai stat înaintea lui cu trupul întreg şi sănătos şi chip luminos, de care lucru minunat acela mirându-se, cumplit au poruncit să-i biciuiască tot trupul cu bice, iar tu, muceniţă a lui Hristos, ai răbdat cu bucurie şi această muncire, pentru care noi te lăudăm zicând:

Bucură-te, că în chip minunat rănile ţi se vindecau,

Bucură-te, că muncitorii tăi de-aşa minuni se mirau,

Bucură-te, că ai stat înaintea judecătorului cu trup sănătos,

Bucură-te, că chipul îţi era smerit şi luminos,

Bucură-te, că acela de mânie, pentru această minune, s-a umplut,

Bucură-te, că la munci grele iarăşi să te supună au început,

Bucură-te, că şi pe acelea cu bucurie le-ai răbdat,

Bucură-te, că tot trupul de răni ţi-a fost brăzdat,

Bucură-te, că întăreşti pe tot omul ce-n nevoi se frânge,

Bucură-te, că păcatului te-ai împotrivit până la sânge,

Bucură-te, că-n ispite şi dureri te avem ajutătoare,

Bucură-te, a muceniţelor prea luminoasă floare,

Bucură-te, Sfântă Muceniţă Tatiana, diaconiţă a lui Hristos!

Condacul 7

Cu felurite chinuri au căutat cumpliţii muncitori a te face, Sfântă Tatiana, să te lepezi de credinţa creştină, dar tu nu încetai a-I sluji Lui Hristos, Mirele tău Cel Prea ales şi, ridicând ochii spre cer, întărită prin puterea Lui, Îi cântai neîncetat: Aliluia!

Icosul 7

Cu harul lui Dumnezeu fiind întărită, răbdat-ai cu bucurie toate caznele, de aceea la felurite munci ai fost supusă, dar nu au dovedit tăria ta, Sfântă Muceniţă a lui Hristos, ci mai mult slăbeau muncitorii de mulţimea loviturilor, că şi cu toiege ai fost bătută, fiind întinsă pe pământ în chipul crucii; iar noi, văzând tăria ta, unele ca acestea îţi cântăm:

Bucură-te, ceea ce ai răbdat nespuse munci pentru Hristos,

Bucură-te, că în chipul crucii ai fost întinsă la pământ jos,

Bucură-te, că fiind bătută cu toiege, ai răbdat cu tărie,

Bucură-te, că pentru a ta răbdare, pâna azi laude îţi aducem ţie,

Bucură-te, că muncitorii tăi oboseau de greul loviturilor,

Bucură-te, că tu sufereai cu blândeţe mulţimea chinurilor,

Bucură-te, că prin a ta răbdare şi pe noi ne întăreşti în ispite,

Bucură-te, liman lin al sufletelor chinuite,

Bucură-te, că pentru Iisus Cel răstignit ai pătimit,

Bucură-te, că al tău trup în chipul crucii ţi s-a răstignit,

Bucură-te, că Hristos ţi-a dat slăvita cunună,

Bucură-te, a noastră propovăduitoare prea bună,

Bucură-te, Sfântă Muceniţă Tatiana, diaconiţă a lui Hristos!

Condacul 8

În aşa cumplite munci fiind, înşişi îngerii înconjurau trupul tău istovit de mulţimea bătăilor, lovind împreună pe cei ce te munceau, încât au murit nouă dintr-înşii, iar tu ai rămas nevătămată, de care vedere minunându-se toţi cei din jur, slăveau pe Dumnezeu cântându-I: Aliluia!

Icosul 8

Iară tu, dacă ai văzut sălbăticiunea muncitorilor tăi, batjocoreai răutatea lor şi nimicnicia zeilor, întărindu-te şi mai mult în credinţă şi, plecându-se ziua, de către seară ai fost aruncată în temniţă, unde toată noaptea lumină cerească te-a strălucit şi îngerii împreună cântau, de care minune uimiţi fiind, laude ca acestea aducem ţie:

Bucură-te, că ai batjocorit neputinţa idolească,

Bucură-te, că ai înfrânt izvodirea lor cea drăcească,

Bucură-te, că prin a ta pătimire s-a slăvit numele lui Hristos,

Bucură-te, că L-ai arătat tuturor ca un soare luminos,

Bucură-te, că şi în temniţă ai fost aruncată,

Bucură-te, că acolo de îngeri ai fost înconjurată,

Bucură-te, că lumină cerească te-a strălucit

Bucură-te, că a-L vedea aievea pe Hristos te-ai învrednicit,

Bucură-te, că acum necontenit împreună cu îngerii petreci,

Bucură-te, că de slava mirelui tău cel ceresc te bucuri în veci,

Bucură-te, că celor ce te cheamă în ajutor le dai bucurie,

Bucură-te, povăţuitoarea celor ce cu credinţă se roagă ţie,

Bucură-te, Sfântă Muceniţă Tatiana, diaconiţă a lui Hristos!

Condacul 9

Adusă fiind a doua zi din nou înaintea judecătorului şi stând în faţa lui iar, cu chipul prealuminos şi sănătos, ai minunat pe toţi ce te vedeau, iar tu slăveai pe Dumnezeu cântând: Aliluia!

Icosul 9

Văzând judecătorul că nu te poate birui cu nici un fel de munciri, a încercat să te înduplece cu viclene uneltiri şi ademeniri ca să te plece să aduci împreună cu ei jertfă idolilor. Iar tu cu înţelepciune te-ai arătat ca şi cum ai primi să jertfeşti lor şi fiind dusa în capiştea idolească, ridicând ochii către cer şi rugându-te fierbinte, s-a făcut tunet înfricoşător şi fulgere căzând din cer au pustiit capiştea, prefăcând în cenuşă toţi idolii şi pe slujitorii lor şi mulţime de norod, pentru care biruinţă, cu bucurie te lăudăm, zicând:

Bucură-te, că nu te-ai lăsat înduplecată prin nici o muncire,

Bucură-te, că nu te-au putut pleca nici prin vicleana uneltire,

Bucură-te, că ai rămas neclintită în mărturisirea lui Hristos,

Bucură-te, că pentru aceasta te-ai învrednicit de un har mult preţios,

Bucură-te, că prin tine s-a zdrobit capiştea idolească,

Bucură-te, că tunete şi fulgere din cer au căzut s-o zdrobească,

Bucură-te, că ale tale rugăciuni toate s-au împlinit,

Bucură-te, că ţi-a ascultat ruga Iisus Hristos, Mirele tău Cel iubit,

Bucură-te, ceea ce plină de înţelepciune te-ai arătat,

Bucură-te, că pe toţi prin minunea aceasta i-ai înfricoşat,

Bucură-te, că zdrobeşti pe hulitorii de Dumnezeu,

Bucură-te, că eşti ajutătoare celor ce cheamă numele tău,

Bucură-te, Sfântă Muceniţă Tatiana, diaconiţă a lui Hristos!

Condacul 10

Adusă fiind din nou, Sfântă Muceniţă Tatiana, în divan, ţi-a fost spânzurat trupul şi strujit tot cu unghii de fier, dar duhul nu au putut să ţi-l plece spre idolească slujire, ci mai mult te întăreai în dumnezeiasca credinţă, strigând: Aliluia!

Icosul 10

Fiind din nou aruncată în temniţă, iarăşi îngerii lui Dumnezeu cu luminare au venit să-ţi slujească şi ţi-au tămăduit toate rănile trupului, şi ţi-au întărit duhul, pentru care noi, bucurându-ne, strigăm:

Bucură-te, ceea ce lui Hristos i-ai slujit cu credinţă,

Bucură-te, că în chinuri şi în munci El ţi-a dat biruinţă,

Bucură-te, că te-ai învrednicit ca îngerii să-ţi slujească,

Bucură-te, că prin ei ai înfrânt închinarea idolească,

Bucură-te, că de îngeri ţi s-au tămăduit rănile trupului,

Bucură-te, că prin dânşii ţi-ai întărit virtuţile sufletului,

Bucură-te, că salţi cu îngerii împreună,

Bucură-te, ceea ce eşti către Dumnezeu solitoarea noastră cea bună,

Bucură-te, că în primejdie chemăm al tău nume,

Bucură-te, că şi azi împarţi tămăduiri şi faci minuni în lume,

Bucură-te, că prin tine de mari daruri ne învrednicim,

Bucură-te, că prin tine ne învăţăm cum se cade lui Hristos să-i slujim,

Bucură-te, Sfântă Muceniţă Tatiana, diaconiţă a lui Hristos!

Condacul 11

Fiind scoasă din nou afară din temniţă, Sfântă Muceniţă Tatiana, ai fost aruncată în privelişte, spre mâncare unui leu înfricoşat, dar spre uimirea tuturor, acela s-a apropiat lingându-ţi mâinile, dar când l-au scos de acolo, s-a repezit asupra unui cinstit boier, ucigându-l, de care lucru mulţi înfricoşându-se, slăveau pe Dumnezeu strigând: Aliluia!

Icosul 11

Iscodind noi chinuri, ţi-au strujit cumplit tot trupul, Sfântă Muceniţă a lui Hristos, dar tu pe toate le-ai răbdat cu bărbăţie, iar muncitorii tăi cădeau de ostenelile muncirii, mulţi fiind ucişi prin puterea îngerilor, care nevăzut te ocroteau şi întorceau loviturile asupra celor ce te loveau. Apoi în foc aruncată ai fost, dar nici focul nu te-a vătămat, de care minuni, cutremuraţi fiind, slăvim pe Dumnezeu strigând:

Bucură-te, că nu s-au aflat munci prin care să fii biruită,

Bucură-te, Muceniţa lui Hristos, cea iubită,

Bucură-te, că şi îngerii slăveau a ta pătimire,

Bucură-te, că celor zdrobiţi le dai tămăduire,

Bucură-te, cununa muceniciei cea nestricăcioasă,

Bucură-te, diaconiţa cea prea aleasă,

Bucură-te, floarea Bisericii cea cu bun miros,

Bucură-te, vrednică slujitoare a Domnului Hristos,

Bucură-te, că în primejdii la tine toţi năzuim,

Bucură-te, că de la racla moaştelor tale noi har dobândim,

Bucură-te, că eşti întărirea credinţei creştine,

Bucură-te, limanul celor ce aleargă la tine,

Bucură-te, Sfântă Muceniţă Tatiana, diaconiţă a lui Hristos!

Condacul 12

Socotind nepricepuţii tăi muncitori că nu cu a lui Hristos putere, ci cu vrăjitorie zdrobeşti toată puterea lor, ţi-au tăiat părul, crezând că aşa te vor putea birui, dar tu râzând de nepriceperea lor slăveai pe Dumnezeu, Cel ce-ţi dădea putere, cântându-I: Aliluia!

Icosul 12

Bucurându-se de socotinţa lor cea dobitocească şi încredinţaţi că ţi-au luat toată puterea prin tăierea părului, te-au închis iar într-o capişte idolească, dar petrecând acolo două zile în dumnezeiască strălucire, când ai fost scoasă din capişte din nou s-au aflat zdrobiţi idolii, de care lucru mâniindu-se cumplit judecătorul, nemaiştiind ce munci să iscodească, ţi-a tăiat cinstitul cap, luând desăvârşit cununa mucenicească, împreună cu bine credinciosul tău tată, pentru care noi cu laude te cinstim:

Bucură-te, că prin deşarta cugetare, au socotit puterea ta vrăjmăşească;

Bucură-te, că ai batjocorit nesocotinţa lor cea drăcească,

Bucură-te, că zadarnic ţi-au tăiat părul ca să-ţi ia puterea,

Bucură-te, că tărie îţi era credinţa şi vederea,

Bucură-te, că prin tunderea părului, puterile nu-ţi slăbesc,

Bucură-te, ne rugăm ţie şi noi, cei din cinul monahicesc,

Bucură-te, că prin tăierea părului şi noi patimile ni le răstignim,

Bucură-te, că-n ispite şi-n patimi cu tine pe vrăjmaş îl biruim,

Bucură-te, ceea ce petreci cu cetele îngereşti,

Bucură-te, că nouă, credincioşilor, mult folositoare ne eşti,

Bucură-te, mângâierea şi întărirea mireselor lui Hristos,

Bucură-te, al cetăţii Craiovei mărgăritar mult luminos,

Bucură-te, Sfântă Muceniţă Tatiana, diaconiţă a lui Hristos!

Condacul 13

(acest condac se spune de 3 ori)

Prea cinstită şi întru tot lăudată Sfântă Muceniţă Tatiana, care prin aleasă slujire te-ai învrednicit a fi diaconiţă a lui Hristos şi prin nenumăra-tele şi grelele munci pe care le-ai suferit, ai întărit mărturisirea credinţei într-un singur Dumnezeu, zdrobind capiştea idolească prin puterea rugă-ciunilor tale şi ai primit cununa muceniciei prin tăierea capului, auzi rugă-ciunea noastră şi ne izbăveşte de toată înconjurarea duşmanilor văzuţi şi nevăzuţi şi mai ales apară turma lui Hristos, care este Biserica, de toate eresurile şi rătăcirile şi ne ajută ca într-o unire să-I cântăm Lui Dumnezeu: Aliluia!

Apoi se zic iarăşi Icosul 1 şi Condacul 1

Iar apoi această rugăciune

Despre vrednicia preoţiei

Ca să ajungeţi în Împărăţia Cerurilor, să ştiţi un lucru: să vă luaţi pildă, totdeauna în viaţa voastră, doi sfinţi mari, la care să priviţi pururea şi cât veţi putea să-i imitaţi, prin credinţa cea lucrătoare, care se lucrează prin dragoste, adică prin fapte şi credinţă dreaptă. Să aveţi ochiul minţii, totdeauna, la Sfântul Apostol Pavel, "gura lui Hristos" şi "marele vas al alegerii", şi la Sfântul Ioan Gură de Aur. Pentru că Sfântul Apostol Pavel a fost cea mai înaltă persoană duhovnicească din toată istoria Bisericii Creştine, după Domnul nostru Iisus Hristos. Aşa spune Sfântul Vasile cel Mare. El a fost chip desăvârşit întru toate, şi ca apostol şi ca arhiereu şi ca preot şi ca ostaş al lui Iisus Hristos nebirut. Şi pe el l-a imitat din toate puterile Sfântul Ioan Gură de Aur, mai în toate omiliile şi predicile sale pomeneşte de Sfântul Apostol Pavel.(...)Dacă am lua-o după vrednicia care se cere preotului, n-ar mai fi nimeni preot pe pământ, ca să vorbim aşa , la nivelul la care se cere. Că Sfântul Efrem Sirul zice: "De-ai fi curat ca îngerii şi Sfânt ca Ioan Botezătorul, preot nu poţi să fii." Atâta-i de mare preoţia. Mare lucru! "O! nesfârşit şi negrăit dar, pe care l-a dat Dumnezeu fiilor lui Adam, Preoţia," zice el. Mare lucru! "Ceea ce face preotul, nici îngerii nu pot face."
Preotul are putere să lege nu numai pe oameni, ci şi pe îngeri. Ceea ce face preotul - să jertfească pe Iisus Hristos - nu pot face cei mai mari îngeri.(...)Ca preoţi, cel dintâi lucru ce vi se cere de către Dumnezeu şi de oameni este viaţa morală, viaţa cinstită. Poţi să ai o sută de licenţe, de doctorate, dacă nu ai viaţă morală, preot nu poţi să fii. Ca preot trebuie să fii cum te-a făcut mama ta, până la preoţie, şi de la căsătorie să ştii o preoteasă şi un Dumnezeu până la moarte.(...) Preotul trebuie să predice în trei feluri, după învăţătura Sfântului Ioan Gură de Aur.
Adică, întâi cu gura şi cu limba să vorbească cuvântul lui Dumnezeu.
Al doilea, să predice cu mâna, să scrie învăţături duhovniceşti.(...)şi al treilea şi cea mai înaltă predică, trebuie să predice cu viaţa, cu trăirea lui şi a familiei lui.

Sursa: "Ne vorbeşte Părintele Cleopa 1" - Despre preoţie - pag. 85-88

Acatistul Sfântului Ioan Botezătorul

7 ianuarie

Condacul 1

Prin tine izbavindu-ne de tot necazul, dupa datorita multumire, pe tine aparatorul si fierbinte sprijinitorul nostru te rugam, cel ce ai indraznire catre Domnul, din toate nevoile ne slobozeste pe noi ca sa-ti cantam: Bucura-te, sfinte Ioane, preacinstite Inaintemergatorule!

Icosul 1

Inger inaintestatator, al cetelor dreptilor, tu esti Ioane proorocule, ca stralucind cu dumnezeiasca lumina, luminezi pe toti cei ce lauda dumnezeiasca pomenirea ta, si cu fierbinteala si dragoste te maresc si zic catre tine asa:

Bucura-te, stea de lumina purtatoare lumii;
Bucura-te, faclie stralucitoare a toata faptura;
Bucura-te, cadere de pierire demonilor;
Bucura-te, ridicarea pamantenilor celor cazuti;
Bucura-te, lumina necuprinsa de ochii omenesti;
Bucura-te, adanc mare vazut de gandurile credinciosilor;
Bucura-te, ca tu esti povatuitorul mantuirii;
Bucura-te, ca luminezi inimile credinciosilor;
Bucura-te, datatorule de bucurie al crestinilor;
Bucura-te, pierzatorul blestemului pamantenilor;
Bucura-te, prin care se lumineaza faptura;
Bucura-te, prin care se goneste necazul;
Bucura-te, Sfinte Ioane, preacinstite Inaintemergatorule!

Condacul 2

Vazand toti prealuminata vedenia ta, proorocule, si noi zicem ca preamaritul tau chip cu nepriceputa instrainare noua se arata, caci, atingandu-te cu mana de crestetul Stapanului, ai grait asa: Aliluia!

Icosul 2

Intelegere din buze intinate, cum este cu putinta a lauda, numele tau, dumnezeiescule Ioane proorocule si cel mai intai tuturor cetelor dreptilor? Ci rugaciune cu cantare aducem tie asa:

Bucura-te, luminatorul vedeniei celei neobisnuite;
Bucura-te, plinirea a multa lumina;
Bucura-te, lauda dumnezeiasca a sfintilor lui Hristos;
Bucura-te, cer cinstit al dreptilor lui Dumnezeu;
Bucura-te, cunostinta fara de numar ce o daruiesti cantaretilor tai;
Bucura-te, sanatate preaminunata impartita credinciosilor;
Bucura-te, minune mult marita de ingeri;
Bucura-te, cel ce esti rana demonilor de mult plans;
Bucura-te, lumina mai stralucita decat soarele;
Bucura-te, zarea focului celui dumnezeiesc;
Bucuraste, luminarea si dulceata credinciosilor;
Bucura-te, povata si lumina orbilor;
Bucura-te, Sfinte Ioane, preacinstite Inaintemergatorule!

Condacul 3

Putere din cer, Ioane proorocule, daruieste noua celor ce laudam infricosatoarea si uimitoarea ta minune cea purta toare de lumina si ca aurul stralucitoare si preamarita, ca luminezi inimile credincioeilor, celor ce cu credinta canta lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 3

Toata lumea te are pe tine mare aparator si bun ajutor intru nevoi; pentru aceea ca pe un aparator al credinciosi lor, si grabnic izbavitor, te cinstim pe tine, si intru pomenirea ta daruri ca acestea aducem tie:

Bucura-te, facatorule de multe minuni;
Bucura-te, intelepte datator de porunca noua;
Bucura-te, fierbinte risipitor de vrajmasi;
Bucura-te, mangaietor al firilor celor necajite;
Bucura-te, ca te rogi pentru noi catre Domnul;
Bucura-te, ca tu pe tiranul il gonesti de la noi;
Bucura-te, ca luminezi inimile credinciosilor;
Bucura-te, ca indepartezi gandurile cele pline de rautate;
Bucura-te, fierbinte folositor al bolnavilor;
Bucura-te, margaritarul cel luminat al lui Hristos;
Bucura-te, prin care se lumineaza lumea;
Bucura-te, prin care s-a gonit viclesugul;
Bucura-te, Sfinte Ioane, preacinstite Inaintemergatorule!

Condacul 4

Din toate necazurile slobozesti pe toti, care cu dragoste si bucurie savarsesc pomenirea ta cea purtatoare de lumina, Sfinte Ioane proorocule si botezatorule; caci, ca o faclie purtatoare de stralucire, luminezi pe cei ce lauda pe Dumnezeu cu cantarea: Aliluia!

Icosul 4

Soare purtator de lumina, sfesnic cu stralucire de aur, sfinteste, curateste pe cei ce praznuiesc pomenirea ta cea dumnezeiasca, ca se infricoseaza toti, graind tie asa:

Bucura-te, sfesnicul luminii celei neapuse;
Bucura-te, scaun de nematerialnic foc;
Bucura-te, mangaierea sufleteasca a pamantenilor celor necajiti;
Bucura-te, sanatate trupeasca a oamenilor celor bolnavi;
Bucura-te, stalpul de bucurie cel in chip de foc al dreptilor;
Bucura-te, cetate de Dumnezeu sadita, si frmusetea oamenilor;
Bucura-te, carmaci prealuminat celor ce inoata;
Bucura-te, hranitor preamarit al celor flamanzi;
Bucura-te, stea mai luminata decat soarele;
Bucura-te, sfesnic stralucitor cu raze de aur;
Bucura-te, datatorule de daruri inteleptilor;
Bucura-te, ajutatorul celor lipsiti;
Bucura-te, Sfinte Ioane, preacinstite Inaintemergatorule!

Condacul 5

Proorocule, vrand sa mantuiasea Domnul pe pamanteni din inselaciune, ai iesit din pustie ca un Inaintemergator al Domnului si ai inmultit pe pamant darul din destul, sfinte, si toate le-ai luminat cu dumnezeiasca cunostinta; pentru aceea cantam lui Dumnezeu asa: Aliluia!

Icosul 5

Vazut-au fiii oamenilor, proorocule, cinstita mana ta, cand s-a atins sa boteze pe Domnul si s-au infricosat, si cantare dumnezeiasca cu buna alcatuire s-au nevoit a canta tie asa:

Bucura-te, slujitorul cel prealuminat al lui Hristos;
Bucura-te, intelepciunea tuturor neamurilor;
Bucura-te, doctore luminat al bolnavilor;
Bucura-te, gonitorul cel infricosator al demonilor;
Bucura-te, frumusetea cea prealuminata a Bisericii lui Hristos;
Bucura-te, loc preacinstit cu bun miros al lui Dumnezeu;
Bucura-te, minunea minunilor cu multa marire;
Bucura-te, dare cinstita cu multa daruire;
Bucura-te, vas duhovnicesc prealuminat;
Bucura-te, comoara darului cea preacinstita;
Bucura-te, luminatorule al maritilor mucenici;
Bucura-te, podoaba cea cinstita a preotilor;
Bucura-te, Sfinte Ioane, preacinstite Inaintemergatorule!

Condacul 6

Capul tau cel dumnezeiesc taindu-ti-se, Ioane proorocule Irodiada purtandu-l se minuna, ca n-a cunoscut de ce se mustra; si acum ca un inger petreci si cu oamenii vorbesti, iar ucenicii, vazind taierea ta, tanguindu-se, au cantat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 6

Proorocule, cand ai zis: nu sunt vrednic a dezlega curelele de la picioarele Celui ce vine dupa mine, s-au infricosat toti auzind acestea, pina cand au vazut pe Acela botezat, si cantand au grait catre tine unele ca acestea:

Bucura-te, margaritar de mult pret;
Bucura-te, gura cantarilor celor cinstite;
Bucura-te, lauda cea dulce a proorocilor;
Bucura-te, arma cea nebiruita a credinciosilor;
Bucura-te, graiul cel frumos al pustnicilor;
Bucura-te, mirul cel cu bun miros al cucernicilor preoti;
Bucura-te, turnul cel nebiruit al credinciosilor;
Bucura-te, faclia cea prealuminata a Bisericii;
Bucura-te, hranitorul saracilor si al strainilor;
Bucura-te, vindecatorul orbilor si al schiopilor;
Bucura-te, piatra scumpa de mult pret;
Bucura-te, faclie mult-luminoasa;
Bucura-te, Sfinte Ioane, preacinstite Inaintemergatorule!

Condacul 7

Mare acoperitor si folositor, ca pe un turn de tarie, te-a aflat pe tine Ioane lumea, cel ce esti mai cinstit decit toti pamantenii, si decat toti dreptii si preacuviosii si arhiereii, ca se spaimanteaza toti cunoscandu-ti viata cea nematerialnica si de aceea canta lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 7

Aratat-a faptura noua Stapanul tuturor, prin tine, Ioane, caci, fiind atins crestetul Stapanului de mana ta care tremura, ne-a sfintit pe noi, si a luminat pe cei ce graiesc catre tine unele ca acestea:

Bucura-te, datatorul bucuriei celei dumnezeiesti;
Bucura-te, pierzatorul blestemului inselaciunii celei diavolesti;
Bucura-te, luminarea si lauda stintelor;
Bucura-te, desfatarea si bucuria dreptcredinciosilor;
Bucura-te, trandafir cu frumoase vopsele ale mirosului celui de taina;
Bucura-te, crin cu bun miros;
Bucura-te, vedenie infricosatoare;
Bucura-te, ca umpli de buna mireasma sufletele;
Bucura-te, pazitorul cel nebiruit al pamantenilor;
Bucura-te, scara cea cu buna-suire a credinciosilor;
Bucura-te, prin care se innoiesc cele de jos;
Bucura-te, prin care se inchina cele de sus;
Bucura-te, Sfinte Ioane, preacinstite Inaintemergatorule!

Condacul 8

Vedenie straina daca a vazut Zaharia pentru tine, fiul lui, Ioane proorocule, s-a spaimantat cind a vazut pe Gavriil, de a carui frica a ramas mut pana cind te-ai nascut, si indata a cantat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 8

Cu totul esti tu celor din nevoi straja tare, si ocarmuitorilor slava si stapanie, ca prin tine, Ioane, credinciosii biruiesc toate semintiile vrajmasilor si, laudandu-te, te maresc cu tocmita cantare asa:

Bucura-te, izbavirea si curatirea pacatelor;
Bucura-te, vas cinstit al Domnului;
Bucura-te, cantare infrumusetata a Stapanului;
Bucura-te, cetate de Dumnezeu sadita si rai de hrana;
Bucura-te, loc de Dumnezeu umblat si lumina vietii;
Bucura-te, ca ai inflorit rodul curatiei;
Bucura-te, ca izvorasti raul intelepciunii;
Bucura-te, saditorul livezii celor fara de materie;
Bucura-te, lucratorul odraslei celei nestricacioase;
Bucura-te, prin care ne-am luminat toti;
Bucura-te, prin care s-au mantuit credinciosii;
Bucura-te, ca izvorasti luminarea dreptei credinte;
Bucura-te, Sfinte Ioane, preacinstite Inaintemergatorule!

Condacul 9

Infricosatu-s-a Elisabeta, daca a vazut pe Maica lui Iisus, venind catre dansa la inchinare, si pruncul in pantecele ei cu bucurie a grait: Cel ce luminezi toate, lumineaza-ne si pe noi care cantam lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 9

Daca au intrat in urechile lui Zaharia graiurile Elisabetei intelegand dezlegarea celor nevazute ce vor sa fie, toti s-au minunat si au grait asa:

Bucura-te, tainuitorule al celor negraite;
Bucura-te, dezlegatorule al stricaciunii celui intai-zidit;
Bucura-te, datatorul cunostintei de cele ce vor sa fie;
Bucura-te, surpatorul mandriei celor potrivnici;
Bucura-te, reazem si tarie dreptmaritorilor ocarmuitori;
Bucura-te, tarie si folositor credinciosilor domni;
Bucura-te, ca luminezi ochii inimilor;
Bucura-te, ca intuneci gandurile cele rele;
Bucura-te, cantare frumoasa si cu bun miros;
Bucura-te, suflet cinstit al sufletelor celor bune;
Bucura-te, doctorul sufletelor si al trupurilor;
Bucura-te, aratatorul minunilor celor multe;
Bucura-te, Sfinte Ioane, preacinstite Inaintemergatorule!

Condacul 10

Sfinte, izbaveste de toate nevoile pe toti cei ce alearga catre tine, la dumnezeiasca pomenirea ta cea purtatoare de lumina si cu raze stralucitoare; ca ai indraznire catre Dumnezeu, si poti sa izbavesti din nevoi pe cei ce cu dragoste Ii canta Lui: Aliluia!

Icosul 10

Zid esti oamenilor, Sfinte Ioane, si turn nebiruit intru razboaie, ca, prin folosirea ta cea nebiruita, se biruiesc taberele vrajmasilor; iar noi, fiind mantuiti graim catre tine unele ca acestea:

Bucura-te, folositorul cel tare al pamantenilor;
Bucura-te, alungatorul cel tare al dusmanilor;
Bucura-te, cel ce biruiesti tabere in zile de razboi;
Bucura-te, cel ce daruiesti sfaturi de taina;
Bucura-te, crin iubitor de mir al mirosului celui de taina;
Bucura-te, trandafirul cel nevestejit al mirosului celui dumnezeiesc;
Bucura-te, ca izvorasti raul vindecarii;
Bucura-te, ca din tine curg paraie minunate;
Bucura-te, steaua care luminezi lumea;
Bucura-te, lumina care luminezi cele intunecate;
Bucura-te, umblarea si taria schiopilor;
Bucura-te, povata si lumina orbilor;
Bucura-te, Sfinte Ioane, preacinstite Inaintemergatorule!

Condacul 11

Proorocule sfinte botezatorule, pentru multimea minunilor tale celor vrednice de lauda, de ti-am aduce cantari si glasuri care sa minuuneze tot neamul omenesc, nimic nu savarsim cu vrednicie, fata de darurile tale, pe care le daruiesti noua celor ce cantam lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 11

Purtatorule de lumina si dunmezeiescule Ioane proorocule, cu infricosatoarele si luminatele tale minuni lumineaza si straluceste inima noastra a celor ce cu dragoste aducem tie rugaciuni si graiuri ca acestea:

Bucura-te, folositorul saracilor si al vaduvelor;
Bucura-te, vindecatorule al multor neputinciosi si bolnavi;
Bucura-te, lauda cea dulce a celor necajiti;
Bucura-te, mingaierea frumoasa a celor osteniti;
Bucura-te, intarirea cea preamarita si minunata a credinciosilor;
Bucura-te, proorocia si ingradirea de aparare a Bisericilor;
Bucura-te, ca celor ce inoata tu le esti povatuitor;
Bucura-te, ca te-ai aratat doctor celor bolnavi;
Bucura-te, locul hranei celei fara de moarte;
Bucura-te, pacea vietii celei nestricacioase;
Bucura-te, tarina a pomilor celor infloriti;
Bucura-te, radacina din odrasla pururea vie;
Bucura-te, Sfinte Ioane, preacinstite Inaintemergatorule!

Condacul 12

Sfinte botezatorule, da dar dumnezeiese din cer cantaretilor tai, ca luminezi ca o faclie prealuminata pe cei credinciosi si arzi pe cei ce nu canta cinstitei tale biserici si lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 12

Se lumineaza credinciosii de a ta vedere, laudandu-te cu cantari prea marite, caci ca un rai frumos dumnezeiesc si stapanesc, botezatorule sfinte, inmiresmezi sfintind pe cei ce te lauda pe tine cu fierbinteala si-ti canta asa:

Bucura-te, margaritarul cel frumos si de mult pret;
Bucura-te, izvorul cel preafrumos si preabogat;
Bucura-te, vasul cel iubitor de mir ingerilor si oamenilor;
Bucura-te, numele cel scump al proorocilor si al apostolilor;
Bucura-te, sabie infricosatoare asupra ereticilor;
Bucura-te, pecetea celor doua Testamente;
Bucura-te, ca izbavesti din nevoi pe cei robiti;
Bucura-te, ca biruiesti pe cei protivnici credinciosilor;
Bucura-te, floarea cea preafrumoasa a dreptei credinte;
Bucura-te, mirul celor cu bun dar;
Bucura-te, Sfinte Ioane, preacinstite Inaintemergatorule!

Condacul 13
(acest condac se zice de trei ori)

Sfinte Ioane proorocule, dulceata lumii, frumusetea cerului cea impatrit luminata, primind aceasta rugaciune de acum, izbaveste pe toti din toate nevoile, si-i scoate din chinul cel ce va sa fie pe cei ce te lauda cu credinta, cantand lui Dumnezeu: Aliluia!



Apoi se zice iarasi Icosul 1 si Condacul 1

Rugăciunea naşilor pentru finul de botez

Doamne, Dumnezeul nostru, Tu Care ne-ai randuit sa fim parinti duhovnicesti ai acestui copil, daruieste-i lui darurile Tale cele bogate. Daruieste-i lui intelepciune, dragoste, sanatate trupeasca si sufleteasca. Daruieste-i lui sa sporeasca in virtute, sa-si iubeasca aproapele si sa savarseasca numai ce este bineplacut Tie. Doamne, noi nu avem pricepere sa-l calauzim cum se cuvine pe drumul credintei. Calauzeste-l pe el ca un bun si iubitor de oameni, iar pe noi lumineaza-ne sa-i putem da sfatuirea potrivita. Da-ne, Doamne, sa-l iubim cu dragoste curata si sfanta. Sa nu cautam pentru el numai bucurii trupesti, care sunt degrab trecatoare, ci sa-l ajutam sa agoniseasca darurile duhovni cesti, care nu se vor lua de la el. Doamne, daca din lucrarea vrajmasului va fi biruit de pacat, atunci sa ne luminezi pe noi ca sa-l ajutam sa se ridice. Tu l-ai dat in grija noastra, Tu sa ne calauzesti cum sa-l ajutam sa isi re vi na degraba. Ajuta-ne, Dumnezeule, ajuta-ne. Ca Tu esti Cel ce randuiesti mantuirea noastra si Tie slava Iti inaltam, Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor.
Amin!

Sursa: Creştin Ortodox

Botezul

1. Botezul este şi mormânt şi înviere. Căci „se îngroapă omul vechi dimpreună cu păcatul şi învie cel nou, înnoit după chipul Celui Ce l-a zidit” (Col 3, 10). Ne dezbrăcăm şi ne îm¬brăcăm. Dezbrăcăm vechea haină, cea întinată de mulţimea păcatelor, îmbrăcăm pe cea nouă, curăţită de orice pată. Ce spun?! Îl îmbrăcăm pe Însuşi Hristos! Căci zice: „câţi în Hristos v-aţi botezat, în Hristos v-aţi îmbrăcat” (Gal 3, 37). Sfântul Ioan Gură de Aur

2. Botezul, ca practica, este cea mai veche Taina. Primul botez, simbolic, a fost potopul. Oamenii in aceea vreme, ca si in zilele noastre, erau incarcati de pacate si numai o inundatie universala, un potop, a putut sa spele toate pacatele lumii. A ramas numai Noe cu copiii sai si cu cei pe care i-a luat impreuna in corabia si animalele de toate felurile....Usa de intrare, in crestinism este Botezul. Cine nu se boteaza nu are parte de vesnicia crestina, venicia in lumina si bucurie, asa cum ne descrie Mantuitorul viata de dincolo. Este o viata de mare fericire pentru toti care ajung sa mosteneasca imparatia cea de sus. Părintele Sofian Boghiu

3. Adevărat, adevărat zic ţie, de nu se va naşte cineva din apă şi din Duh, nu va putea să intre întru Împărăţia lui Dumnezeu. Căci ce este născut din trup, trup este… (Ioan 3, 1–6).
Deci naşterea din nou înseamnă nu a intra din nou în pântecele maicii, ci a avea botezul din apă şi din Duhul Sfânt, pe care l-au primit şi îl dau apostolii Domnului, cărora le-a zis Domnul după Învierea Sa: Mergeţi în toată lumea şi propovăduiţi Evanghelia la toată făptura. Cel ce va crede şi se va boteza se va mântui, iar cel ce nu va crede se va osândi (Marcu 16, 15–16) şi botezându-i în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, învăţându-i să păzească toate câte am poruncit vouă; şi iată, Eu cu voi sunt în toate zilele, până la sfârşitul veacului. Amin. (Matei 28, 19–20).
Iată dar că botezul cu apă şi cu Duhul Sfânt este obligatoriu pentru «orice făptură» şi nu numai pentru unii, cum spun sectarii cei rătăciţi. Părintele Cleopa Ilie

4. Scufundându-te în apă, unde-ti pierzi urma, înseamnă că ai ajuns să te lipsesti de viata din aer. Iar a te lipsi de viată, e tot una cu a muri. Când, peste câteva clipe, te-ai ridicat la fata apei, ajungând iar la lumină, inseamnă că te doresti fierbinte după altă viata, iar după ce ai dobândit-o trăiesti numai din ea. Din această pricină si cerem în slujba Botezului ajutorul Făcătorului a toate, iar o nastere din nou e cu mult mai însemnată decât cea dintâi. Acum si chipul lui Dumnezeu se întipăreste mai bine în sufletul celui botezat decât odinioară, iar statura lui e făcută acuma si mai întocmai după modelul dumnezeiesc, căci de-acuma chiar modelul ni se arată cu trăsături mai lămurite. Nicolae Cabasila, Viata in Hristos

Acatistul Botezului Domnului

6 ianuarie

Condacul 1

Pe Tine, Împăratul cerului şi al pământului, Luminătorul nostru, văzându-Te în Iordan, botezat de robul Tău, cerurile s-au înfricoşat şi tot pământul s-a înfiorat, îngerii s-au mirat şi toată făptura s-a bucurat. La păcătoşi şi la vameşi ai venit ca să speli cu ape păcatele oamenilor. Iar noi, nevrednicii, cu mulţumire îţi cântăm: Slavă Ţie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce în Iordan Te-ai botezat şi lumea întreagă ai luminat, Slavă Ţie.

Icosul 1

Veniţi în grabă astăzi, puteri îngereşti, văzând pe Stăpânul Hristos, venit la repejunile Iordanului să cureţe păcatul lui Adam şi cunoscând Dumnezeiasca taină, cu frică proslăviţi marea Sa coborâre, că Dumnezeu s-a făcut om şi neştiind de păcat vine ca un Miel al lui Dumnezeu să ridice păcatele la toată lumea. Pentru aceasta, cei ce proslăviţi Dumnezeiasca arătare a lui Hristos, cântaţi Lui ca şi la Betleem aceste laude:

Slavă Ţie, Fiul lui Dumnezeu, că din cer de la Tatăl, ai venit în această lume;

Slavă Ţie, Dumnezeule Cel Preaînalt, care Te-ai coborât chiar până la chipul de rob;

Slavă Ţie, Mântuitorul lumii, căci ca un om ai venit la Ioan să Te botezi;

Slavă Ţie, Luminătorul făpturii, căci ca un nou Adam, păcatele lui Adam cel căzut ai purtat;

Slavă Ţie, Lumina cea fără de început, care la Iordan ai vrut să strălucească lumina cea mare a cunoştinţei la toată lumea;

Slavă Ţie, Soarele Dreptăţii, care ai dorit să dăruieşti oamenilor în Arătarea Ta, prealuminoasa dimineaţă a harului;

Slavă Ţie, Cel ce ai venit să scapi lumea de vechea înşelăciune;

Slavă Ţie, Cel ce ne-ai arătat nouă marea taină a credinţei;

Slavă Ţie, Cel ce ai săvârşit pentru noi minuni mari cu ape multe;

Slavă Ţie, Cel ce ai luminat cerurile şi tot pământul cu lumina învăţăturilor Tale;

Slavă Ţie, Cel ce pe faraon cel gândit l-ai înecat în repejunile Iordanului;

Slavă Ţie, Cel ce ai adus oamenii, prin apele botezului, la viaţă veşnică;

Slavă Ţie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce în Iordan Te-ai botezat şi lumea întreagă ai luminat, slavă Ţie!

Condacul al 2-lea

Văzând cu Duhul Dumnezeiescul Înaintemergător venirea Ta în lume, Hristoase, a venit la Iordan şi luminat a grăit oamenilor: s-a apropiat Izbăvirea noastră. Siliţi-vă să-L întâmpinaţi pe Dânsul şi cu buze neîntinate să-I cântăm: Aliluia.

Icosul al 2-lea

Gând ceresc având întru sine, Luminătorul lumii, marele Înaintemergător, a grăit către oameni: Curăţiţi-vă pentru că vine Hristos să izbăvească lumea din stricăciune şi să dezlege blestemul lui Adam cel întâi zidit. Să se bucure pustia Iordanului şi precum crinul să înflorească, iar pământul să se bucure acum. Pregătiţi căile Domnului şi drepte faceţi cărările Dumnezeului nostru şi cântaţi cu veselie unele ca acestea:

Slavă Ţie, Lumina cea nespusă, care ai fost vestită de Luminătorul lumii;

Slavă Ţie, Cuvânt nepătruns, care ai fost prezis de glasul Înaintemergătorului Tău;

Slavă Ţie, Foc curăţitor, căci cu lucrarea Ta se stinge toată necurăţia;

Slavă Ţie, Izvor binecuvântat, prin care toata firea omeneasca se sfinţeşte;

Slavă Ţie, Făcătorul cerului şi al pământului, care ai binevoit a Te boteza de rob;

Slavă Ţie, Fiule, Unule Născut, care ai binevoit să Te arăţi la Iordan;

Slavă Ţie, Împăratul Adevărului, că Înaintemergătorul s-a temut să-ţi dezlege cureaua încălţămintei;

Slavă Ţie, Stăpânul făpturii, că tot neamul omenesc s-a veselit de Botezul Tău;

Slavă Ţie, Dumnezeule Preaveşnic, că Arătarea Ta luminează şi înţelepţeşte pruncii;

Slavă Ţie, Lumina lumii, că venirea Ta luminează şi înţelepţeşte orbii;

Slavă Ţie, că întru lumina Ta vom vedea lumina;

Slavă Ţie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce în Iordan Te-ai botezat şi lumea întreagă ai luminat, slavă Ţie!

Condacul al 3-lea

Înţelegând, Înaintemergătorul, puterea Dumnezeirii Tale, Hristoase, cu frică privindu-Te venind la Iordan, se bucura cu duhul şi sălta arătându-Te cu mâna şi grăieşte oamenilor: Acesta este Cel ce izbăveşte lumea din stricăciune. Acesta este Cel ce ne liberează din necazuri. Acesta este Cel ce din robi ne face fiii lui Dumnezeu. Acesta, în locul întunericului, luminează oamenii cu apa Dumnezeiescului Botez. Acesta este Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatele lumii, pe Acesta întâmpinându-L să-I cântăm: Aliluia.

Icosul al 3-lea

Având bogăţie de milostivire ai venit, Iisuse, la păcătoşi şi la vameşi, la râul Iordanului, pentru că nu ai mai răbdat să vezi neamul omenesc muncindu-se de diavolul, ci ai venit ca să-l întrebi iarăşi pe Adam: "Unde eşti? Nu te ascunde de Mine. Vreau să te văd dacă eşti gol şi dezbrăcat şi astfel să te învredniceşti să nu te mai ruşinezi". Pentru aceasta propovăduim marea Ta coborâre cântându-ţi unele ca acestea:

Slavă Ţie, Păstorul Cel Bun, că ai voit să cauţi oaia cea rătăcită;

Slavă Ţie, Fiule, Unule Născut, căci ai venit să o porţi pe aceasta pe umerii Tăi;

Slavă Ţie, Milostivire Nemăsurată, că Te-ai pogorât la omul cel căzut;

Slavă Ţie, Iubire Nespusă, că ai scos pe oameni din deznădejde;

Slavă Ţie, Cel ce întăreşti mâinile slăbănogite ale bolnavilor;

Slavă Ţie, Cel ce vindeci picioarele slăbănogite ale şchiopilor;

Slavă Ţie, Cel ce veseleşti pustia însetată precum câmpia Libanului;

Slavă Ţie, Cel ce pustia Iordanului precum Carmelul ai înfrumuseţat-o;

Slavă Ţie, Rouă de viaţă dătătoare;

Slavă Ţie, că eşti Mult îndurat precum trestia care se pleacă;

Slavă Ţie, Cel ce ai venit să cauţi şi să mântuieşti pe cel pierdut;

Slavă Ţie, Cel ce ai venit să-l chemi pe Adam cel izgonit;

Slavă Ţie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce în Iordan Te-ai botezat şi lumea întreagă ai luminat, slavă Ţie!

Condacul al 4-lea

Furtună de gânduri îndoite avea întru sine Înaintemergătorul, când Tu, Hristoase, Împărate, ai venit ca un om la râul Iordanului şi ai vrut să primeşti botezul ca un rob, zicând: întinde mâna ta şi te atinge de capul Meu, şi frica l-a cuprins, săvârşind cele poruncite. Cuprins a fost de tremur Înaintemergătorul, zicând: De ce ai venit la rob, Doamne, neavând păcate? Cum să botez pe Cel ce poartă necazurile lumii? Cum să luminez pe Luminătorul?

Icosul al 4-lea

Auzind Domnul, Iubitorul de oameni, înălţimea smeritelor cuvinte ale Înaintemergătorului şi văzând temerea lui i-a zis: O, bunule, Ioane, dacă vrei să fii smerit în faţa Mea, totuşi, lasă frica, pentru că trebuie să-Mi slujeşti, căci aşa se cuvine nouă să împlinim toată dreptatea, ca prin Mine să se cureţe păcatele oamenilor. Iar noi înţelegând acest cuvânt al Tău îţi cântăm:

Slavă Ţie, Hristoase, Lumina cea adevărată, că mila şi dreptatea s-au întâlnit întru Tine;

Slavă Ţie, Împăratul adevărului, că dreptatea şi pacea s-au sărutat întru Tine;

Slavă Ţie, Preadulce Iisuse, că adevărul Tău a strălucit pe pământ, la Betleem;

Slavă Ţie, Mântuitorule Atotmilostiv, că dreptatea Ta din cer a venit la Iordan;

Slavă Ţie, Curăţirea noastră, că apele botezului ne fac mai albi decât zăpada;

Slavă Ţie, Lumina noastră, că prin repejunile harului zideşti inimă curată întru noi;

Slavă Ţie, Cel ce prin coborârea Ta, cerurile le-ai plecat, iar capul Tău ai vrut să-L pleci sub mâna Înaintemergătorului;

Slavă Ţie că, acoperind Cele de Sus ale Tale, în apele Iordanului ai binevoit să Te afunzi;

Slavă Ţie, Doamne al puterilor, de Care se tem şi se cutremură toate, şi Care ai poruncit Înaintemergătorului să lase frica cea mare;

Slavă Ţie, Părinte al îndurărilor, că la Tine milostivirea este nemăsurată şi necercetată şi cu ea ai acoperit păcatele lumii;

Slavă Ţie, Cel ce Te-ai născut din Fecioară, Mântuitorul nostru, cercetează-ne pe noi cu mare îngăduinţa Ta cea nespusă;

Slavă Ţie, Cel ce Te-ai arătat la toată lumea, Hristoase Dumnezeul nostru, sfinţeşte-ne pe noi cu arătarea Ta Dumnezeiască;

Slavă Ţie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce în Iordan Te-ai botezat şi lumea întreagă ai luminat, slavă Ţie!

Condacul al 5-lea

Fiind Şuvoi, izvorâtor din Dumnezeu, de har şi bunătate, în repejunile Iordanului ai intrat, ca prin ape să curăţeşti păcatul omenesc: Frică s-a făcut văzând pe Făcătorul cerului şi al pământului, dezbrăcându-se la râu şi primind botezul de la rob. Puterile îngereşti s-au mirat, râul Iordan şi-a întors apele înapoi, neputând suferi focul ce mânca apele lui, şi nici să spele pe Cel Curat şi să şteargă pe Cel fără de păcat. Pentru aceasta veseleşte-te, Iordane, bucuraţi-vă, izvoare şi bălţi, toate adâncurile mării; că astăzi s-a sfinţit firea apelor, liberându-se de stăpânul întunericului ce se ascunsese acolo. Şi toată făptura veselindu-se, cânta cu noi: Aliluia.

Icosul al 5-lea

Pe Tine, Stăpânul lumii, văzându-Te Dumnezeiescul Ioan, dezbrăcat şi afundat în ape, ca să îneci păcatele lumii şi golatatea lui Adam iarăşi să o îmbraci în haina măririi, s-a cutremurat cu duhul şi a grăit către Tine, Mielul lui Dumnezeu, care curăţeşti păcatele lumii: "Nu îndrăznesc să mă ating de creştetul Tău. Tu însuţi mă sfinţeşte şi mă luminează, pentru că Tu eşti Viaţa şi Lumina şi Pacea lumii". Totuşi după cuvântul Tău, cu frică şi-a pus dreapta sa pe Dumnezeiescul Tău creştet şi botezându-Te şi pe Tine, fără de păcat fiind, cu bucurie ţi-a cântat aşa:

Slavă Ţie, Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ai luat asupra Ta păcatele lumii;

Slavă Ţie, Mântuitorule Milosârde, care ai binevoit să îneci în apele Iordanului păcatele oamenilor;

Slavă Ţie, Cel ce ne-ai spălat pe noi de întinăciunea păcatelor;

Slavă Ţie, Cel ce ai dezlegat blestemul lui Adam;

Slavă Ţie că prin Dumnezeiasca Ta arătare pe toţi oamenii i-ai bucurat;

Slavă Ţie că prin Botezul Tău în Iordan toată lumea ai luminat;

Slavă Ţie că pentru noi chip de rob ai luat;

Slavă Ţie că prin sărăcia Ta pe noi ne-ai îmbogăţit;

Slavă Ţie că prin smerenia Ta stăpânirea vrăjmaşului până la capăt ai dărâmat;

Slavă Ţie că prin Botezul Tău, Împărăţia lui Dumnezeu în chip vădit ai început să o zideşti pe pământ;

Slavă Ţie, că la Iordan, calea mântuirii tuturor oamenilor ai arătat;

Slavă Ţie că Lumina vederii de Dumnezeu acolo a luminat;

Slavă Ţie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce în Iordan Te-ai botezat şi lumea întreagă ai luminat, slavă Ţie!

Condacul al 6-lea

Propovăduitorul minunat şi Înaintemergătorul Ioan multe le grăia oa-menilor veniţi la dânsul, ca să-ţi gătească, Ţie, calea, Doamne, totuşi a tăcut în faţa Ta, când ai venit la Iordan, deoarece Tu Însuţi, i-ai spus: "Dacă vorbeşti celor nelegiuiţi şi celor păcătoşi, botează-Mă repede, în tăcere. Nu se cuvine ca gura omului să grăiască cu glas despre Cel ce a venit, Cuvântul lui Dumnezeu, şi despre taina ce s-a săvârşit, pentru ca îngerii lui Dumnezeu cu frică I-au stat înainte şi toată făptura s-a cutre-murat". Pentru aceasta şi noi în tăcere adâncă şi cu multă cucernicie îţi cântăm: Aliluia.

Icosul al 6-lea

La Iordan a strălucit lumii întregi lumină mare, şi taină înfricoşată, că Tu, Stăpâne Hristoase, botezându-Te de către Ioan, cu grabă ai ieşit din apă, scoţând împreună cu Tine lumea şi cerul ţi s-a deschis; Că precum, de demult, Adam a închis cerul pentru toţi, tot aşa oamenii, din nou, împreună cu Tine să dobândească intrarea în locaşurile raiului şi cu dragoste să-ţi cânte aşa:

Slavă Ţie, Împăratul păcii, Cel ce ai dărâmat peretele cel din mijloc al vrajbei;

Slavă Ţie, Dătătorule de milostivire, Cel ce ai deschis raiul cel închis prin neascultare;

Slavă Ţie că la Iordan cerul cel închis prin păcat iarăşi ni l-ai arătat deschis;

Slavă Ţie că atunci ai făgăduit să ne arăţi îngerii ce urcă şi coboară din ceruri;

Slavă Ţie că prin coborârea Ta cerurile până la pământ s-au plecat;

Slavă Ţie că prin Botezul Tău pământul până la ceruri s-a înălţat;

Slavă Ţie că prin deschiderea cerului tainele negrăite ale lui Dumnezeu întregii lumi s-au arătat;

Slavă Ţie că prin arătarea lumii cereşti Preasfânta şi Dumnezeiasca binecuvântare tuturor credincioşilor s-a dat;

Slavă Ţie, Cel ce în vremea lui Ilie cerurile le-ai încuiat, nu ne încuia nouă uşile milostivirii Tale;

Slavă Ţie, Cel ce la Iordan cerurile le-ai deschis, deschide-ne şi nouă uşile Cămării Tale Dumnezeieşti;

Slavă Ţie, Cel ce ne-ai arătat în Botezul Tău adâncul iubirii Tale de oameni, scoate din adâncul păcatului pe cei deznădăjduiţi;

Slavă Ţie, Cel ce ai ridicat până la al treilea cer pe aleşii Tăi, ridică-ne în locaşurile cereşti pe noi cei căzuţi în adâncul păcatului;

Slavă Ţie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce în Iordan Te-ai botezat şi lumea întreagă ai luminat, slavă Ţie!

Condacul al 7-lea

Vrând, Doamne, Iubitorule de oameni, să mântuieşti lumea ce pierea în păcate, ne-ai descoperit marea taină a Dumnezeieştii şi întreitei arătări şi precum la începutul fiinţării lumii Duhul lui Dumnezeu, ca un dătător de viaţă se purta deasupra apelor, aşa şi la botezul Tău, Doamne, când în râul Iordanului ai vrut să înnoieşti şi să luminezi neamul omenesc şi toată făptura ce suspină împreună cu noi, Acelaşi Duh Sfânt, iarăşi s-a pogorât din ceruri în chip de porumbel şi a stat deasupra Ta, ca peste un nou Adam, ca să petreacă de acum în oamenii înnoiţi în baia de apă şi cu putere de sus fiind îmbrăcaţi, întru înnoirea duhului, să meargă şi să cânte lui Dumnezeu: Aliluia.

Icosul al 7-lea

Făptură nouă ai arătat, Stăpâne al făpturii, la Botezul Tău, primit de la Ioan, căci precum în timpul lui Noe ai înecat păcatele celei dintâi lumi, aşa şi în apele Iordanului iaraşi ai înecat păcatele întregii lumi zidită din nou cu foc şi Duh şi apă, săvârşind o minunată înnoire şi renaştere. Cu Duh ai zidit din nou sufletele, cu apă ai sfinţit trupul, povăţuind omul şi astfel în chip tainic, din apă, zideşti împreună cu Duhul Biserica cea cu mulţi fii, ca să-ţi cântăm totdeauna aşa:

Slavă Ţie, Ziditorul făpturii, Cel ce ai plecat cerurile şi Te-ai coborât la Iordan;

Slavă Ţie, Mântuitorul lumii, Cel ce ai deschis cerurile şi ne-ai arătat nouă Duhul lui Dumnezeu;

Slavă Ţie, Atotbunule, că Duhul Tău cel sfânt ne învaţă dreptatea pe pământ;

Slavă Ţie, Cel ce prin apă şi prin Duh ai înnoit firea noastră cea învechită prin păcat;

Slavă Ţie, Cel ce prin focul Dumnezeirii în repejunile Iordanului ne-ai dăruit lumina cunoştinţei;

Slavă Ţie, Hristoase, că prin Pogorârea Duhului Tău cel sfânt ne-ai făcut părtaşi la firea cea Dumnezeiască;

Slavă Ţie, că prin Duhul înţelepciunii şi al înţelegerii ai descoperit oamenilor adevărata vedere a lui Dumnezeu;

Slavă Ţie, că prin pogorârea Duhului lui Dumnezeu asupra Ta, duhul tăriei şi al înţelepciunii, al vederii şi smereniei şi duhul temerii de Dumnezeu ai vărsat asupra noastră;

Slavă Ţie, că în repejunile Iordanului capetele balaurilor le-ai ars;

Slavă Ţie, că prin arătarea Duhului lui Dumnezeu în chip de porumbel după blândeţile acestuia ne-ai chemat pe noi la curăţie feciorească;

Slavă Ţie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce în Iordan Te-ai botezat şi lumea întreagă ai luminat, slavă Ţie!

Condacul al 8-lea

Înfricoşătoare şi minunată este arătarea Sfintei Treimi la Iordan: mai întâi Fiul Cel Preaiubit s-a arătat în trup, botezându-se de către robul, îndată Duhul Sfânt s-a pogorât în chip de porumbel, apoi Preadumnezeiescul Părinte a glăsuit din ceruri, mărturisind: "Acesta este Fiul Meu Cel iubit, întru care am binevoit". O, mare, şi preaslăvită taină: Din cer a tunat Domnul şi Cel de Sus şi-a deschis glasul său, ca să se împlinească proorocia părintelui David: "Glasul Domnului peste ape, Dumnezeul Slavei a tunat, Domnul pe ape multe. Glasul Domnului întru tărie, glasul Domnului întru strălucire". Pentru aceasta şi noi îţi cântăm cu nevrednice buze, din adâncul sufletului: Aliluia.

Icosul al 8-lea

Cu totul eşti întru cele înalte, Iisuse, totdeauna şezând în ceruri cu Tatăl, dar nici de cele de jos nu te despărţeşti, născut fiind cu trupul, în Betleem, din Curata Fecioară, acum la Iordan Te arăţi întregii lumi, ca pe cei ce şedeau întru întuneric şi în umbra morţii să-i luminezi cu lumina Arătării Tale Dumnezeieşti. Pentru aceasta luminaţi fiind cu lumina arătării Treimice să-ţi cântăm Ţie, Dumnezeului Celui ce Te-ai arătat şi pe pământ ai fost văzut şi lumea ai luminat:

Slavă Ţie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce eşti închinat intru cei de sus împreuna cu Tatăl şi cu Duhul;

Slavă Ţie, Fiul Tatălui, Cel Ce eşti cântat de Înaintemergătorul întru cei de jos;

Slavă Ţie, Cel ce şezi de-a dreapta Tatălui şi eşti propovăduit de glasul din ceruri;

Slavă Ţie, Cel ce Te-ai întrupat pentru noi şi de toată lumea eşti numit Preaiubitul Fiu al lui Dumnezeu;

Slavă Ţie, că arătându-Te în apele Iordanului, Lumina cea neapusă a Treimii în Botezul Tău ne-ai descoperit;

Slavă Ţie, Cel ce ai fost botezat de mâna robului, şi pe noi, robii Tăi fiind, prin această baie, din nou ne-ai făcut fiii lui Dumnezeu;

Slavă Ţie, Izvorul vieţii şi al nemuririi, care iarăşi ne-ai adus pe noi, cei născuţi din apă şi din Duh, la starea fericită a raiului;

Slavă Ţie, Făcătorul cerului şi al pământului, care prin botezul Tău de foc vii să faci un cer nou şi un pământ al dreptăţii;

Slavă Ţie, Răsăritul răsăriturilor, Cel ce prin Botezul Tău ai luminat pe cei ce dormeau în întunericul şi în umbra morţii;

Slavă Ţie, Lumină din Lumină, că Lumina cea nevăzută a Duhului Tău a strălucit în sufletele noastre;

Slavă Ţie, Împărate fără de început, că prin apele curate ale Botezului Tău ai spălat păcatul strămoşesc;

Slavă Ţie, Stăpânul făpturii, că pe oamenii cei însetaţi i-ai adăpat din destul;

Slavă Ţie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce în Iordan Te-ai botezat şi lumea întreagă ai luminat, slavă Ţie!

Condacul al 9-lea

Toată firea îngerilor s-a mirat de marea taină a Dumnezeieştii Tale arătări: că pe Adam, cel stricat prin păcat, l-ai înnoit în repejunile Iordanului, şi capetele nevăzuţilor balauri, ce se încuibaseră acolo, le-ai zdrobit cu Botezul Tău şi astfel adâncul beznei diavolului l-ai deschis ca, de acolo, să ne scoţi pe noi şi să începi a zidi Împărăţia Ta, care nu este din lumea aceasta şi despre care a proorocit David zicând: "Împărăţia Ta este Împărăţie a tuturor veacurilor şi Stăpânirea Ta în fiecare neam şi neam", pe care şi noi proslăvind-o îţi cântăm: Aliluia.

Icosul al 9-lea

Grăitorul de Dumnezeu şi îngerul Dumnezeiesc, Marele Înaintemergător, prezis a fost de Maleahi proorocul, că numai el, unul, dintre oameni s-a învrednicit, Doamne, că la botezul Tău să vadă venirea Duhului şi să audă glasul Părintelui, mărturisind din ceruri că Tu eşti Fiul lui Dumnezeu, ca să fie primit propovăduitor al Arătării Dumnezeieştii Treimi. Acela a mărturisit oamenilor într-o zi de dimineaţă, zicând: "Am văzut Duhul pogorându-se din Cer ca un porumbel şi a şezut deasupra Lui. Şi eu am văzut şi am mărturisit că Acesta este Fiul lui Dumnezeu". Iar noi pricepând această mărturie, proslăvim: Dumnezeiasca Ta Arătare, Hristoase, cântând:

Slavă Ţie, Dumnezeul Preaveşnic, că eşti mărturisit de glasul Înaintemergătorului;

Slavă Ţie, Miel Nevinovat, că prin arătarea Duhului Sfânt eşti mărturisit din ceruri;

Slavă Ţie, Putere Preaînaltă, că prin deschiderea porţilor cereşti deasupra Iordanului ne-ai deschis porţile închise ale raiului;

Slavă Ţie, veşnică Milostivire, că prin Botezul Tău ai arătat oamenilor o nouă lume;

Slavă Ţie, Împăratul lumii, care ai vestit pe pământ pace şi mântuire;

Slavă Ţie, Soarele Dreptăţii, că ai strălucit în inimile noastre lumina dreptăţii Tale;

Slavă Ţie, că prin arătarea Sfântului Duh la botezul Tău, ne-ai învrednicit să intrăm cu sufletul curat în cereasca Ta cămară;

Slavă Ţie, că pe Tatăl ceresc la Botezul Tău ni l-ai arătat, ca toţi cei ce credem în Tine cu dreptate să fim fiii Lui;

Slavă Ţie, că prin Duh şi prin foc ai luminat firea noastră cea înnegrită prin păcat;

Slavă Ţie, că prin apă şi prin Duh ai curăţit prealuminat trupul nostru neputincios şi stricat de patimi;

Slavă Ţie, Dumnezeule, că arătându-Te în trup, toată lumea ai înnoit în repejunile Iordanului;

Slavă Ţie, că luând asupra Ta păcatele lumii, păcatul strămoşesc l-ai înecat în apele Botezului;

Slavă Ţie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce în Iordan Te-ai botezat şi lumea întreagă ai luminat, slavă Ţie!

Condacul al 10-lea

Vrând să mântuieşti firea noastră cea căzută şi sărăcită, Hristoase Mântuitorule, ai venit la râul Iordan, la păcătoşi şi la vameşi şi ai primit Botezul de la Ioan, ca să iei asupra-ţi, acolo, în ape, greutatea păcatelor oamenilor şi ca un miel al lui Dumnezeu să fii gata să mergi de bună voie la jertfă şi să răscumperi păcatele lumii cu scump sângele Tău. Pentru aceasta Te-ai şi afundat în apele Iordanului ca, îngropându-Te acolo, să Te găteşti pentru botezul morţii, despre care, mergând spre patimă, ai zis: "Cu botez mă voi boteza şi cât mă chinuiesc până se vor împlini acestea". Pentru care şi noi cu mulţumire îţi cântăm: Aliluia.

Icosul al 10-lea

Împărate Preaveşnic, Iisuse Hristoase, Tu ai venit la Iordan pentru a Te arăta la toată lumea, ca să dezlegi, ca un Judecător Atotmilostiv, osânda lui Adam cel întâi zidit, singur ispitind inimile tuturor să dai viaţă nouă, oamenilor. Pentru aceasta, cu mâna luând lopata cea curăţitoare, aria întregii lumi cu înţelepciune ai curăţit-o, despărţind, precum pastorul, oile de capre. Învredniceşte-ne şi pe noi, cei botezaţi în numele Preasfintei Treimi, să fim mântuiţi şi aşezaţi de-a dreapta Ta, şi bineplăcută să-ţi fie această cântare:

Slavă Ţie, Arhiereule, că trecând cerurile prin Botezul Tău, pământul l-ai luminat;

Slavă Ţie, Păstorul cel Mare al oilor, că la turma Ta ai venit la Iordan;

Slavă Ţie, că întemeind pământul pe ape, l-ai înnoit la apele Iordanului cu harul Duhului;

Slavă Ţie, că întărind cerul a doua oară deasupra apelor, ai zidit un cer nou, Biserica Ta, în apele Botezului Tău;

Slavă Ţie, Izvorul vieţii noastre, că la izvoarele mântuirii ai chemat pe oamenii Tăi însetaţi;

Slavă Ţie, Propovăduitorule al veşnicului adevăr, că setea noastră cea duhovnicească ai potolit-o fără preţ şi fără argint;

Slavă Ţie că, bogat fiind în milostivire, pentru prea multa dragoste, Te-ai jertfit pentru noi;

Slavă Ţie că, pe noi cei morţi în păcate, vii ne-ai făcut în apele botezului;

Slavă Ţie că, Te-ai îngropat în apele Iordanului, ca şi noi să ne îngropăm prin botez întru moartea şi învierea Ta;

Slavă Ţie, căci cu apele Iordanului Te-ai îmbrăcat ca şi cu o haină, ca şi noi să ne îmbrăcăm cu Tine în hainele luminoase ale dreptăţii şi curăţiei;

Slavă Ţie că peretele cel din mijloc al vrajbei cu Trupul Tău l-ai dărâmat, ca şi pe noi, cei ce suntem pe mare, departe, să ne apropii de Tine;

Slavă Ţie, că pe toţi oamenii i-ai împăcat în unul Trupul Tău, ca şi pe noi cei străini şi pribegi să ne zideşti în Una şi Dumnezeiasca Biserică;

Slavă Ţie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce în Iordan Te-ai botezat şi lumea întreagă ai luminat, slavă Ţie!

Condacul al 11-lea

Cântare nouă să-ţi cânte Ţie, Hristoase, toată făptură, că din Fecioară Te-ai născut şi în Iordan Te-ai botezat. Oamenii, duhovniceşte să se veselească, proslăvind sărbătoarea strălucitei noastre luminări şi împreună cu Dumnezeiescul Grigore, să cântăm zicând: "Este timpul înnoirii, să ne înnoim de sus; ziua rezidirii, să ne îmbrăcăm în Noul Adam; ziua luminării, să ne luminăm Dumnezeieşte", că întru înnoirea duhului să începem a umbla şi întotdeauna să cântăm cântarea cerească: Aliluia.

Icosul al 11-lea

Luminoasă şi Strălucitoare Lumină eşti Hristoase, Lumină Veşnică a unuia Născut din Tatăl! Preacinstitul Tău Trup s-a aprins în mijlocul Iordanului ca un luminător, Tu ai strălucit precum Soarele şi ai dăruit lumii prin Botezul Tău lumina cea mare şi nevăzută a harului şi adevărului, luminând pe tot omul ce vine în lume, ca oamenii ce şedeau în întuneric şi în umbra morţii să vadă lumină mare şi să meargă după ea. Luminează-ne, aşadar, şi pe noi cei ce rătăcim în întunericul păcatului, ca înnoindu-ne şi urcându-ne la înălţime cerească, să-ţi cântăm aşa:

Slavă Ţie, Luminatorul lumii, că ai venit să ne botezi cu Duhul Sfânt şi cu foc;

Slavă Ţie, Mântuitorul celor păcătoşi, că ai binevoit să ne scoţi din adâncul păcatului;

Slavă Ţie, Lumina Cea fără de început şi Pururea Fiitoare, că ai curăţit întinăciunea sufletelor noastre în apele Botezului;

Slavă Ţie, Lumina care întrece orice strălucire, că în strălucirile sfinţilor Tăi îi luminezi pe cei credincioşi;

Slavă Ţie, Strălucirea Slavei Tatălui, că prin arătarea Ta ai izgonit întunericul nevederii;

Slavă Ţie, Cel ce locuieşte întru Lumina cea nepătrunsă, că prin Botezul Tău a strălucit Lumina vederii de Dumnezeu;

Slavă Ţie, Lumină din Lumină, că ai strălucit întru întuneric, ca să ne curăţeşti de întunericul păcatelor;

Slavă Ţie, Soarele Dreptăţii Cel ce ne-ai vestit nouă dimineaţa mântuirii, întru lumina faptelor bune învaţă-ne pe noi;

Slavă Ţie, Lumina Cea Neînserată, care a strălucit la Iordan, întru lumina Ta, străluceşte-ne Lumina cea neapusă a Sfintei Treimi;

Slavă Ţie, Chipul Cel Prealuminos al Tatălui, dă-ne viaţa cea minunată şi neîmbătrânitoare în baia naşterii din nou;

Slavă Ţie, Biruitorul morţii, din veşnica moarte izbăveşte-ne pe noi;

Slavă Ţie, începătorul vieţii, îndreptează-ne pe noi la viaţă veşnică;

Slavă Ţie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce în Iordan Te-ai botezat şi lumea întreagă ai luminat, slavă Ţie!

Condacul al 12-lea

Harul Dumnezeiesc şi mântuitor s-a arătat astăzi tuturor oamenilor în Botezul Tău, Hristoase, Mântuitorule; căci ai venit la Iordan, Unule, să curăţeşti păcatele oamenilor şi să zdrobeşti capetele balaurilor ce se încui-baseră acolo, dăruind harul botezului care dezleagă sufletele şi trupurile noastre. Ca noi cu smerenie şi sârguinţă să alergăm la preacuratul izvor şi să scoatem apa vieţii, că harul Duhului şi darurile tainice şi Duhul cunoaşterii se dau în chip nevăzut tuturor celor ce o scot cu credinţă, Mântuitorule, ca toţi să-ţi cânte cu mulţumire: Aliluia.

Icosul al 12-lea

Cântând, Hristoase, Arătarea Ta Mântuitoare, proslăvim toţi Botezul Tău de la Ioan, în apele Iordanului, ne închinăm negrăitei Tale îngăduinţe făţă de omul căzut şi credem cu Înaintemergătorul, că Tu cu adevărat eşti Mielul lui Dumnezeu, care ai luat asupra Ta în apele Iordanului, păcatele a toată lumea, ca să le speli şi să le răscumperi cu Preacurat Sângele Tău. Pentru aceasta ne rugăm Ţie: poartă şi nenumăratele noastre păcate şi nu ne lipsi pe noi în această mare şi luminată zi să-ţi cântăm cu mulţumire şi inimă curată unele ca acestea:

Slavă Ţie, Fiul lui Dumnezeu, că ne-ai strălucit în apele Iordanului lumina spre luminarea întregii lumi;

Slavă Ţie, Preaveşnic Dumnezeu, că ne-ai arătat în Botezul Tău mare har şi iubire pentru toţi oamenii;

Slavă Ţie, Mântuitorul celor rătăciţi, că ai venit să cauţi în repejunile Iordanului pe cei pierduţi pe cale;

Slavă Ţie, Biruitorul morţii, că ai binevoit să dăruieşti viaţă nouă şi curată nu după trup, ci intru înnoirea duhului;

Slavă Ţie, Stăpânul vieţii şi al morţii, că ai tocit boldul morţii şi prin Arătarea Ta ne-ai dăruit viaţă nesfărşită;

Slavă Ţie, Făcătorul cerului şi al pământului, că prin Botezul Tău cerul şi pământul s-au veselit pe malurile Iordanului;

Slavă Ţie, Împăratul celor ce împăraţesc, că Împărăţia lumii acesteia de aici începe să odrăslească în Împărăţia Ta;

Slavă Ţie, Doamne al celor ce stăpânesc, că cerurile astăzi se deschid tuturor celor ce vor să se mântuiască şi toată firea noastră începe să se curăţească;

Slavă Ţie, Mântuitorul nostru, că ai venit la Iordan să ne mântuieşti pe noi nu după faptele dreptăţii, ci după mare mila Ta;

Slavă Ţie, Hristoase Dumnezeule, că ai sfinţit firea apelor; adapă şi sufletul cel însetat cu apa cucerniciei, după mare mila Ta;

Slavă Ţie, Fiule, Unule Născut şi Cuvântul lui Dumnezeu, hrăneşte inima mea cu arătarea cuvintelor Tale;

Slavă Ţie, Dumnezeule Atotputernic, care singur faci minuni, aprinde sufletul meu cel rece cu înţelegerea minunilor Tale;

Slavă Ţie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce în Iordan Te-ai botezat şi lumea întreagă ai luminat, slavă Ţie!

Condacul al 13-lea

Doamne Iisuse Hristoase, Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ai venit la Iordan ca să ridici păcatele întregii lumi, primeşte această neînsemnată rugăciune ce Ţi-o aducem din toată inima şi ne luminează pe noi, cei ce şedem în întunericul păcatelor, cu mântuitorul Tău Botez primit de la Ioan, ca să ne mântuim prin Tine de bolile sufleteşti şi trupeşti, să începem a păşi drept întru înnoirea vieţii şi să-ţi cântăm cu toţi sfinţii: Aliluia ( de 3 ori).

Apoi se zice iarăşi

Icosul 1

Veniţi în grabă astăzi, puteri îngereşti, văzând pe Stăpânul Hristos, venit la repejunile Iordanului să cureţe păcatul lui Adam şi cunoscând Dumnezeiasca taină, cu frică proslăviţi marea Sa coborâre, că Dumnezeu s-a făcut om şi neştiind de păcat vine ca un Miel al lui Dumnezeu să ridice păcatele la toată lumea. Pentru aceasta, cei ce proslăviţi Dumnezeiasca arătare a lui Hristos, cântaţi Lui ca şi la Betleem aceste laude:

Slavă Ţie, Fiul lui Dumnezeu, că din cer de la Tatăl, ai venit în această lume;

Slavă Ţie, Dumnezeule Cel Preaînalt, care Te-ai coborât chiar până la chipul de rob;

Slavă Ţie, Mântuitorul lumii, căci ca un om ai venit la Ioan să Te botezi;

Slavă Ţie, Luminătorul făpturii, căci ca un nou Adam, păcatele lui Adam cel căzut ai purtat;

Slavă Ţie, Lumina cea fără de început, care la Iordan ai vrut să strălucească lumina cea mare a cunoştinţei la toată lumea;

Slavă Ţie, Soarele Dreptăţii, care ai dorit să dăruieşti oamenilor în Arătarea Ta, prealuminoasa dimineaţă a harului;

Slavă Ţie, Cel ce ai venit să scapi lumea de vechea înşelăciune;

Slavă Ţie, Cel ce ne-ai arătat nouă marea taină a credinţei;

Slavă Ţie, Cel ce ai săvârşit pentru noi minuni mari cu ape multe;

Slavă Ţie, Cel ce ai luminat cerurile şi tot pământul cu lumina învăţăturilor Tale;

Slavă Ţie, Cel ce pe faraon cel gândit l-ai înecat în repejunile Iordanului;

Slavă Ţie, Cel ce ai adus oamenii, prin apele botezului, la viaţă veşnică;

Slavă Ţie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce în Iordan Te-ai botezat şi lumea întreagă ai luminat, slavă Ţie!

Condacul 1

Pe Tine, Împăratul cerului şi al pământului, Luminătorul nostru, văzându-Te în Iordan, botezat de robul Tău, cerurile s-au înfricoşat şi tot pământul s-a înfiorat, îngerii s-au mirat şi toată făptura s-a bucurat. La păcătoşi şi la vameşi ai venit ca să speli cu ape păcatele oamenilor. Iar noi, nevrednicii, cu mulţumire îţi cântăm:

Slavă Ţie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce în Iordan Te-ai botezat şi lumea întreagă ai luminat, Slavă Ţie.

Rugăciune

Doamne, Iisuse Hristoase, Fiule al lui Dumnezeu, Unule născut din Tatăl mai înainte de toţi vecii, Lumină din Lumină, care luminezi toate, care nestricat Te-ai întrupat din Preasfântă Fecioara Maria şi ai venit în lumea aceasta pentru mântuirea noastră. Tu însă nu ai răbdat să vezi neamul omenesc muncit de diavolul şi pentru aceasta în luminata zi a Dum-nezeieştii Tale Arătări ai venit la Iordan la păcătoşi şi la vameşi ca să Te botezi de la Ioan, fără de păcat fiind, ca să împlineşti toată dreptatea şi să speli în apele Iordanului păcatele întregii lumi şi, ca un Miel al lui Dumnezeu, să le iei asupra Ta şi să ne mântuieşti cu Cinstit Sângele Tău. Pentru aceasta Te-ai afundat în apele Iordanului, ai deschis cerul cel închis de Adam şi Duhul sfânt a venit peste Tine ca un porumbel. Tu ai luminat şi ai îndumnezeit firea noastră şi Dumnezeiescul Tău Părinte ţi-a vestit bunăvoirea Sa, pentru că ai împlinit voia Lui şi ca un om ai primit păcatele şi spre junghiere Te-ai gătit, după cum Tu însuţi ai grăit: "Pentru aceasta Mă iubeşte Tatăl, pentru că Eu îmi pun sufletul, ca iarăşi să-L primesc" şi, astfel, în această prealuminată zi, Tu, Doamne, ai pus începutul mântuirii noastre. Pentru aceasta toate puterile cereşti se bucură şi toată făptura se veseleşte, aşteptând slobozire din stricăciune zicând: "A venit luminarea, s-a arătat harul şi izbăvirea, lumea se luminează şi oamenii se umplu de bucurie. Să se veselească acum cerul şi pământul şi toată lumea să se bucure, râurile să salte, izvoarele, lacurile, adâncurile şi mările să dănţuiască, că prin Dumnezeiescul Botez astăzi s-a sfinţit firea lor. Să se bucure astăzi şi adunarea oamenilor, că firea lor capătă astăzi starea cea dintâi şi toţi să cânte cu bucurie: Este timpul Arătării lui Dumnezeu. Veniţi cu mintea la Iordan să vedem privelişte mare: Hristos vine spre Botez, Hristos vine la Iordan. Hristos îngroapă în apă păcatele noastre. Hristos merge să caute oaia cea rătăcită şi o găseşte şi o duce în rai". Această taină Dumnezeiască păzind, iubitorule de oameni, Doamne, învredniceşte-ne pe noi, cei ce însetăm după glasul Tău, să venim la Tine, Izvorul cel pururea dătător de viaţă, să scoatem apa harului Tău şi iertarea păcatelor şi să trăim în veacul de acum în curăţie şi feciorie, în dreptate şi cucernicie, aşteptând nădejdea cea fericită şi arătarea slavei Tale, a Marelui Dumnezeu şi Mântuitorului nostru, pentru că nu ne mântuieşti numai după faptele noastre, ci cu marea Ta milostivire şi cu înnoirea Sfântului Tău Duh, în baia naşterii din nou, ca îndreptaţi cu harul Tău să fim moştenitori ai vieţii veşnice în Împărăţia Ta, unde ne învredniceşti să slăvim, împreună cu toţi sfinţii, Preasfântul Tău Nume cu Părintele Tău fără de început şi cu Preasfântul şi Bunul şi de Viaţă Făcătorul Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!

Invitaţie

Dragii mei...pentru că în ultima perioadă am tot primit de la voi relatări despre minuni ale Sfinţilor dragi nouă, tuturor creştinilor, vă fac o invitaţie, aceea de a trimite experienţele voastre, fie pe e-mail, fie la comentarii, fie pe messenger, cum vreţi voi, pentru a cunoaşte cu toţii încercările voastre şi ajutorul Sfinţilor, şi astfel să ne întărim în credinţă. Pentru aceasta voi adăuga o nouă etichetă numită "Minuni trăite de cititori", în care voi posta mesajele de la voi..O primă invitaţie o fac către Gabriela şi Cristina..Numai bine!:)